Guvernul României

 
Hotărâre nr. 215/2012

din 20/03/2012
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 202 din 27/03/2012

privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015


 

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

   Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzută în anexa nr. 1.
   Art. 2. - Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 2.
   Art. 3. - Se aprobă Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, prevăzut în anexa nr. 3.
   Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

   
PRIM-MINISTRU
MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

   
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei,
Cătălin Marian Predoiu
Ministrul administraţiei şi internelor,
Gabriel Berca
Ministrul comunicaţiilor şi societăţii
informaţionale,
Răzvan Mustea-Şerban
Ministrul economiei, comerţului şi mediului
de afaceri,
Lucian Nicolae Bode
Secretarul general al Guvernului,
Dezsi Attila
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate,
Alexandru Cătălin Macovei
Şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă,
Claudiu Dumitrescu
Preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Reglementarea şi Monitorizarea
Achiziţiilor Publice,
Cristina Trăilă
Preşedintele Consiliului Concurenţei,
Bogdan-Marius Chiriţoiu
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Octavian Opriş
Ministrul finanţelor publice,
Bogdan Alexandru Drăgoi

    Bucureşti, 20 martie 2012.
    Nr. 215.

   
ANEXA Nr. 1

   
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE PE PERIOADA 2012-2015

   
Cuprins

   1. INTRODUCERE
   2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE
   3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE
   4. OBIECTIVELE GENERALE
   5. IMPLICAŢII JURIDICE
   6. IMPLICAŢII BUGETARE
   7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

   
ABREVIERI

    AEP - Autoritatea Electorală Permanentă
    ANAF - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
    ANFP - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
    ANI - Agenţia Naţională de Integritate
    ANRMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
    CARIN - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor
    CC - Curtea de Conturi
    CE - Comisia Europeană
    CSM - Consiliul Superior al Magistraturii
    CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
    DGA - Direcţia Generală Anticorupţie
    IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de investigare a fraudelor
    DEPABD - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
    DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă
    DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie
    GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei
   H. G. - Hotărârea Guvernului
    INM - Institutul Naţional al Magistraturii
    JASPERS - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene
    ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
    MAE - Ministerul Afacerilor Externe
    MAEur - Ministerul Afacerilor Europene
    MECTS - Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
    MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
    MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare
    MECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
    MFP - Ministerul Finanţelor Publice
    MJ - Ministerul Justiţiei
    MP - Ministerul Public
    OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    ONPCSB - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor
    ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
    ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
    OUG - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
    PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă
    PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    SGG - Secretariatul General al Guvernului
    SNA - Strategia naţională anticorupţie
    UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice
    UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice
    UE - Uniunea Europeană

   
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
2012 - 2015

   1. Introducere
   1.1. Despre strategie
    România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.
    Strategia naţională anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului.
    Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicităţii în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent1.
    ___________
   1 Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii la 20 iulie 2011.

    Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România2. Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupţie trebuie să fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă şi judecătorească, dar şi autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.
    ___________
   2 Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată şi lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naţionale anticorupţie.

    Documentul preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE3: recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.
    ___________
   3 UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE - Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalităţile concrete de participare a UE la GRECO.

    De asemenea, prin acest document strategic se urmăreşte şi pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice şi reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.
    Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupţie, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.
    Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, ţara noastră a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.
   1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficiale
    La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE.

   

Indicator extern Constatări Ţinta de atins până în 2015
Indicele de percepţie a corupţiei 2011 Aproximativ trei sferturi din ţările care compun acest index au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel ridicat de corupţie la 10 - nivel ridicat de integritate). 6,37 - media UE
România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
Barometrul global al corupţiei 2010 87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani. 73% - media UE
Partidele politice şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi funcţionari publici (3,8). Media UE
4,4 (partide politice),
3,5 (Parlament),
3,4 (justiţie),
3,1 (poliţie),
3,5 (funcţionari publici)
Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei. 26% - media UE
Sondaj al Băncii Mondiale4 asupra mediului de afaceri şi performanţelor investiţionale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupţia ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanţă din 14). Corupţia nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5.
Raportul global privind integritatea 2010 Steag roşu la capitolul cereri de informaţii guvernamentale Steguleţ verde
Trei steaguri portocalii la transparenţa finanţării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat şi aplicarea legii: garanţii şi profesionalism privind conflictele de interese Steguleţ verde
Raportul naţiuni în tranziţie
2011		 Evaluarea stagnează la 4,00. 3,27 - media UE
pentru anul 2010.

   4 Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

    În ceea ce priveşte statistica judiciară, anii 2010 şi 2011 au continuat să marcheze o tendinţă pozitivă a indicatorilor de performanţă specifici activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotă consecvenţă în investigarea şi trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală. Astfel, în 2010 au fost trimişi în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi, şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi, un fost deputat şi un subprefect).
    În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 147 de inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 de poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 263 de inculpaţi (2 judecători şi 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocaţi, 231 de poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecători şi 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocaţi, 26 de poliţişti - 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, dintre care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un jandarm cu funcţie de conducere).
    În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 de inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 91 de inculpaţi (63 de lucrători vamali şi un director al Direcţiei de accize şi operaţiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-şefi, 2 directori şi 4 inspectori, dintre care un inspector şef la direcţia generală a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 5 funcţionari ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, din care un comisar-şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare şi 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).
    În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice şi 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 de inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 de inculpaţi.
    De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigaţii. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activităţii operaţionale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigaţii finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilităţi identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanţelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferenţe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive şi irevocabile; 2.660.250 de declaraţii de avere şi de interese postate pe portalul declaraţiilor de avere şi de interese în perioada 2008-2012.
   1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente
    SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodată, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.
    Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiţia şi politici anticorupţie".
    Totodată, pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporează condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituţională înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.
    În baza consultării interinstituţionale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilităţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.
    Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulată şi de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecinţă, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.
   2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de SNA
   2.1. Valorile fundamentale
    Prezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice a următoarelor valori fundamentale:
   - voinţa politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
   - integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi ai autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;
   - prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
   - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.
   2.2. Principii
    Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:
   - principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
   - principiul responsabilităţii, potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite;
   - principiul evaluării şi gestionării riscurilor de corupţie, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
   - principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
   - principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administraţie trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparenţă şi responsabilitate şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
   - principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
   - principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
   - principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
   - principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.
   3. Scopul SNA, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse
   3.1. Scopul SNA şi caracterul multidisciplinar
    Scopul SNA este reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.
    Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.
   3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse
    Rapoartele periodice de evaluare a eficienţei demersurilor anticorupţie implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupţie a fost deja depăşit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituţii publice, dar şi al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie.
    Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrităţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului "toleranţei zero" şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.
    În susţinerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrităţii instituţionale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităţilor specifice fiecărei instituţii.
    SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmăreşte testarea aplicării acestui instrument şi în cadrul altor instituţii publice. În funcţie de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituţiile publice.
    De asemenea, pornind de la experienţa SNA implementate între 2008 şi 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituţie are obligaţia elaborării şi implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităţilor specifice.
    Prezenta strategie răspunde şi recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare şi monitorizare a implementării măsurilor anticorupţie.
    Prin cooperarea cu agenţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivelul secretariatului tehnic se urmăreşte operaţionalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA şi IGPR-DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate, precum şi diseminarea la nivelul tuturor autorităţilor publice a bunelor practici anticorupţie. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc şi a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.
    Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorilor de evaluare asociaţi (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmăreşte realizarea la nivelul fiecărei instituţii/autorităţi publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare şi eficienţă a măsurilor anticorupţie. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilităţile, codurile etice şi deontologice, transparenţa decizională, accesul la informaţii de interes public, gestionarea fondurilor publice, achiziţiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecţie şi promovare a personalului etc.
    Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experţi ai diferitelor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecţia personalului din instituţiile şi autorităţile publice care semnalează încălcări ale legii şi a consilierului de etică/integritate şi, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU şi OCDE.
    Pentru fiecare tip de intervenţie, SNA identifică obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie, respectiv prevenire, educaţie şi combatere.
   4. Obiectivele generale
   4.1. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice
    Legislaţia naţională anticorupţie dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conţine un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administraţia publică din România.
    Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o obligaţie a persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, şi de a asigura ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligaţie cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum şi coduri etice şi regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public şi privat, în concordanţă cu standardele internaţionale în materie.
    Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea şi evaluarea periodică a eficienţei măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilităţi ce aparţin conducerii instituţiilor publice şi implică asumarea agendei anticorupţie la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secţiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autorităţile publice, SNA cuprinde şi măsuri specifice pentru creşterea gradului de integritate şi transparenţă în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, achiziţiile publice şi administraţia publică locală.
    Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislaţiei specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupţiei în sectorul privat, precum şi a standardelor Convenţiei ONU împotriva corupţiei.

   

Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice
prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

    Măsuri:
   1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);
   2. intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine5;
    ___________
   5 Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.

   3. introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
   4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;
   5. consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică;
   6. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;
   7. implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie.
    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

   

Obiectiv specific 2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data6) puse la dispoziţie de către autorităţile publice

   6 Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deţinute de către instituţiile publice este liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă şi că instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).

    Măsuri:
   1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;
   2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional;
   3. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni;
   4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;
   5. îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie, cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi massmedia.
    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament.

   

Obiectiv specific 3. Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale

    Măsuri:
   1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;
   2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare;
   3. cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe;
   4. elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public.
    Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ şi structurile subordonate, instanţe şi parchete

   

Obiectiv specific 4. Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

    Măsuri:
   1. completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu recomandările GRECO7;
    ___________
   7 Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.

   2. creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;
   3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice;
   4. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate;
   5. stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal;
   6. aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.
    Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP

   

Obiectiv specific 5. Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului

    Măsuri:
   1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;
   2. reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat;
   3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor";
   4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;
   5. organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.
    Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ

   

Obiectiv specific 6. Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice

    Măsuri:
   1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;
   2. extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP;
   3. scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice;
   4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora;
   5. sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor;
   6. constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;
   7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice;
   8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.
    Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PICCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM

   

Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru

    Măsuri:
   1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat;
   2. promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale;
   3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public;
   4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice;
   5. diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente.
    Responsabili: reprezentanţii mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenţei

   

Obiectiv specific 8. Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale

    Măsuri:
   1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor;
   2. instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale;
   3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;
   4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor;
   5. elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală8;
    ___________
   8 Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilităţii administraţiei publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP şi DGA.

   6. dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie9.
    ___________
   9 În cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008-2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.

    Responsabili: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ

   4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie
    Cunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituţiei trebuie să adopte un rol proactiv şi să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupţie. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat şi pregătirea profesională a angajatului şi să ofere un bagaj solid de cunoştinţe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaştere sau înţelegere greşită - pot conduce la corupţie.
    Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală, şi trebuie dublate de accesul facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune.

   

Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice

    Măsuri:
   1. asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită;
   2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii;
   3. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.
    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

   

Obiectiv specific 2. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

    Măsuri:
   1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie;
   2. introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare);
   3. desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familie;
   4. iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;
   5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie;
   6. realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line şi mecanisme instituţionale de verificare;
   7. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţie.
    Responsabili: MECTS în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar şi Parlament

   4.3. Combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penale
    Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunţat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie observat în 2010, cu mai puţine decizii de suspendare, nu a fost menţinut în 2011.
    Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor judeţene în combaterea corupţiei la nivel mic şi mediu aduc în continuare îmbunătăţiri. Strategiile judeţene de combatere a corupţiei sunt puse în aplicare şi rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creştere cu 14% în 2010), existând şi o proporţie mai mare de investigaţii ce au condus la trimiteri în judecată. O tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor, precum şi gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menţinute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA şi DIF a avut ca rezultat creşterea indicatorilor de performanţă. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete iniţiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.
    Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia, iar investigaţiile pe care le desfăşoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunătăţită în mod semnificativ. Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive10.
    ___________
   10 De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.

    Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA pune accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE11 prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.
    ___________
   11 UE şi-a reafirmat una dintre priorităţile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl şi DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.

    Nu în ultimul rând, SNA urmăreşte producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naţionale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale şi spălării banilor.

   

Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)

    Măsuri:
   1. asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie;
   2. continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;
   3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente;
   4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;
   5. transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;
   6. realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF;
   7. consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi internaţionale.
    Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanţele, MJ, DGA şi DIF

   

Obiectiv specific 2. Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)

    Măsuri:
   1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de disciplină);
   2. consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;
   3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel;
   4. dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;
   5. realizarea de către autorităţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;
   6. reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice.
    Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, instanţele, instituţiile publice

   

Obiectiv specific 3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)

    Măsuri:
   1. creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România;
   2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu.
    Responsabili: DLAF

   

Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ

    Măsuri:
   1. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementării lor;
   2. analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală;
   3. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;
   4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern;
   5. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;
   6. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;
   7. publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare;
   8. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-şablon.
    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), CC, autorităţile (unităţile) de audit şi control intern

   

Obiectiv specific 5. Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

    Măsuri:
   1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);
   2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
   3. iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare;
   4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor;
   5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni;
   6. modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public;
   7. adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii;
   8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.
    Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanţele, ONPCSB, INM, CSM

   4.4. Aprobarea planurilor sectoriale şi dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a SNA
    SNA se completează cu Planul naţional de acţiune (anexa nr. 3 la hotărâre) şi planurile sectoriale.
    Planul naţional de acţiune pune accent pe măsurile instituţionale cu impact general, orientate spre obiective şi domenii prioritare, precum şi pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaţionale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, corespunzătoare obiectivului general 1, şi obiectivele specifice 1, 2, 3 şi 5, corespunzătoare obiectivului general 3).
    Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel central şi local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete) şi Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:
   - formatul standard pentru planul naţional de acţiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);
   - abordarea trihotomică: prevenire, educaţie, combatere;
   - inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);
   - obiectivele specifice şi măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 şi 2, corespunzătoare obiectivului general 2, şi obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).
    Suplimentar, instituţiile publice îşi vor identifica propriile vulnerabilităţi instituţionale şi riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum şi măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituţiilor publice, asistenţă în elaborarea planurilor sectoriale.
    Instituţiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet şi să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informaţii privind:
   - adoptarea de către conducerea instituţiei publice a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA;
   - desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituţiei şi a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fişa de post ca atribuţie distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum şi obligaţia transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupţiei. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;
   - aprobarea şi diseminarea planului sectorial.

   

Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive

    Măsuri:
   1. informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;
   2. identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
   3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
   4. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA.
    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituţiilor.

   

Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA

    Măsuri:
   1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;
   2. operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA;
   3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;
   4. elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA;
   5. contribuţia la elaborarea Raportului Naţional Anticorupţie;
   6. participarea la activităţile de monitorizare ale SNA.
    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale

   5. Implicaţii juridice
    SNA porneşte de la premisa că actualul cadru normativ anticorupţie este suficient dezvoltat, în special în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea DNA.
    Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustări ale cadrului instituţional sunt necesare, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:
    Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;
    Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei, ANRMAP şi AEP nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 22 alin (2).
    Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:
    Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;
    Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
    Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;
    Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    Codul penal şi Codul de procedură penală.
    Pentru asigurarea coerenţei procesului de coordonare şi monitorizare al SNA, Guvernul României va promova şi proiecte de modificare/completare a:
    Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei;
    Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
    Ca urmare a evaluărilor privind eficienţa măsurilor anticorupţie aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislaţiei privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informaţii de interes public, transparenţa procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.
    Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puţin 4 experţi din cadrul instituţiilor publice, precum şi voluntari din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
   6. Implicaţii bugetare
    Implementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA şi Planul naţional de acţiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât Planul naţional de acţiune, cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.
    Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepţia AEP, ANRMAP şi Consiliului Concurenţei.
    Pentru asigurarea sustenabilităţii instituţionale şi financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Naţional Strategic de Referinţă pentru perioada 2014-2020 şi a programului operaţional finanţat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii şi integrităţii la nivelul sectorul public şi privat.
   7. Coordonarea implementării SNA şi monitorizarea
   7.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării SNA
    Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern.
    În acest scop, ministrul justiţiei va organiza, cel puţin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupţie. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activităţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească şi executivă, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile.
    Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituţional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptaţi şi experţi din alte instituţii publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
    În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:
   a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
   b) platforma administraţiei publice centrale;
   c) platforma administraţiei publice locale;
   d) platforma mediului de afaceri;
   e) platforma societăţii civile.
    Platformele vor fi convocate cel puţin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitaţi specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile.
   7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual
    Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
   - identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
   - identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;
   - creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.
    Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial şi anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme şi supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei.
    Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare care vor include:
   - centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupţie (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;
   - centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situaţiei iniţiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toţi indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 2 la hotărâre;
   - raport semestrial şi anual de monitorizare;
   - documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;
   - sondaje de opinie.
    Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:
   - un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţii celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalităţile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficienţa măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experţi pot întocmi rapoarte de evaluare şi recomandări care vor fi ulterior prezentate instituţiei vizate;
   - evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.
    Metodologia derulării acestor activităţi de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme şi va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanţă anticorupţie, dar şi la cei vizând costul corupţiei.
    Anual se va publica un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere.
    Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.
   7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei
    Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, precum şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

   
ANEXA Nr. 2

   
INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPŢIE ŞI INDICATORII DE EVALUARE
   

Nr. Măsură preventivă Sediul materiei Indicatori relevanţi
1. Cod etic/deontologic/
de conduită		 Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată
Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor
şi procurorilor
Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial
la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat
Ordine interne/memorandumuri		 Număr de sesizări privind încălcări ale normelor Număr de sesizări în curs de soluţionare Număr de sesizări soluţionate
Durata procedurilor
Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea normei
Număr de măsuri dispuse diferenţiate pe tipuri Număr de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor (chestionare de evaluare)
Număr de activităţi de formare privind normele de conduită
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor
Număr de persoane per instituţie care au săvârşit abateri disciplinare
Număr de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective
2. Declararea averilor Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare		 Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere
Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţii de avere
Număr de persoane care nu au depus declaraţii de avere
Număr de sesizări ale ANI
Număr de decizii ANI ca urmare a sesizărilor transmise de instituţie
Număr de decizii ale ANI puse în aplicare
Număr de hotărâri ale instanţelor de judecată ca urmare a sesizărilor ANI
Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind declararea averilor
Număr de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor (chestionar de evaluare)
Număr de activităţi de formare privind declaraţiile de avere
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
3. Declararea cadourilor Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei Număr de cadouri primite şi înregistrate în registru
Publicarea anuală a inventarului pe site-ul instituţiei
Număr de situaţii în care s-a achiziţionat cadoul
Valoarea cadourilor achiziţionate
Valoarea cadourilor primite (per cadou şi în total) Valoarea bunurilor valorificate
4. Conflicte de interese Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare
Codul penal		 Număr de declaraţii de abţinere
Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în situaţia de potenţial conflict de interese
Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui conflict de interese
Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese
Număr de sesizări ale parchetului privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflicte de interese Număr de rechizitorii/condamnări privind săvârşirea infracţiunii de conflicte de interese Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)
Număr de activităţi de formare
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
5. Consilier de etică Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată		 Număr de şedinţe de consultare
Număr de angajaţi care au beneficiat de consiliere
Număr de speţe, diferenţiate pe tipologii de dileme etice
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic (chestionar de evaluare)
Gradul de popularizare a rolului consilierului de etică
Număr de activităţi de formare
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv informaţiile şi datele prevăzute în Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 4.500/2008 pentru stabilirea unui cadru unitar privind metodele de completare şi transmitere a datelor şi informaţiilor referitoare la respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici şi la implementarea procedurilor disciplinare
6. Incompatibilităţi Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare		 Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate
Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie
Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei incompatibilităţi
Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi
Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor privind incompatibilităţile
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese (chestionar de evaluare)
Număr de activităţi de formare
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
7. Transparenţă
în procesul decizional		 Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu completările ulterioare Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative
Număr de recomandări transmise de societatea civilă privind completarea sau modificarea proiectelor de acte normative, diferenţiate pe tipologii
Gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între numărul total de recomandări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate)
Număr de şedinţe publice
Număr de participanţi la şedinţele publice Număr de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie
Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale
Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
8. Acces la informaţii de interes public Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare Număr de solicitări de informaţii de interes public
Număr de răspunsuri comunicate
Număr de răspunsuri formulate cu întârziere, faţă de termenul legal
Număr de solicitări de informaţii de interes public la care nu s-a răspuns
Număr de reclamaţii administrative
Număr de reclamaţii administrative soluţionate pozitiv
Număr de reclamaţii administrative soluţionate negativ
Număr de plângeri în instanţă
Numărul şi tipul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale
Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
9. Protecţia avertizorului de integritate Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii Număr de sesizări
Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu)
Număr de regulamente interne armonizate cu prevederile legislative
Număr de instituţii în care există persoane special desemnate pentru a primi sesizările avertizorilor de integritate
Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la protecţia avertizorilor de integritate
Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiat pe tipologii
Număr de situaţii de represalii la locul de muncă
Număr de plângeri depuse în instanţă
Număr de situaţii în care au fost acordate compensaţii avertizorilor de integritate
Număr de activităţi de pregătire profesională a personalului din administraţia publică
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare profesională
10. Distribuirea aleatorie a dosarelor/sarcinilor de serviciu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare
Regulamente, ordine interne		 Număr de persoane desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor de serviciu
Număr de nereguli apărute în sistemul de distribuire aleatorie, diferenţiat pe tipologii Număr de măsuri luate de preşedintele instanţei/conducătorul instituţiei pentru remedierea neregulilor constatate
11. Interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice (Pantouflage) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare [art. 94 alin. (3)]
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora [art. 13 alin. (1)]		 Număr de regulamente interne care prevăd procedura monitorizării situaţiilor de pantouflage Număr de instituţii în care există implementat un mecanism cu privire la monitorizarea situaţiilor de pantouflage, inclusiv prin desemnarea unor persoane cu atribuţii speciale în acest sens Număr de persoane care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale şi care au ieşit din corpul funcţionarilor publici
Numărul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea/dau consultanţă în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public, în termenul de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici (dintre acele persoane care au interdicţie conform legii)
Număr de măsuri adoptate pentru remedierea situaţiilor de pantouflage, diferenţiat pe tipuri Număr de încălcări ale prevederilor art. 13 alin. (1) constatate
Numărul solicitărilor către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare în caz de încălcare a art. 13 alin. (1)
Numărul sancţiunilor aplicate de către instanţe Număr de societăţi comerciale în care îşi desfăşoară activitatea persoane care au derulat anterior activităţi de monitorizare şi control şi care intră sub incidenţa art. 13 alin. (1), diferenţiat pe domenii majore de activitate
12. Registrul abaterilor de la conduită
ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi personalului contractual cu atribuţii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE		 Act normativ Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu)
Număr de măsuri administrative adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanţelor care au favorizat încălcarea normelor, diferenţiate pe tipuri
Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ.
Termen: semestrul I 2014
13. Codul de conduită al personalului
cu atribuţii de control în domeniul protecţiei intereselor financiare ale UE		 Act normativ
Ordine interne		 Număr de sesiuni de informare/prezentare Număr de persoane participante la acţiunile de informare/prezentare
Numărul şi tipul normelor încălcate (structurate sub forma unui compendiu)
Număr de măsuri administrative legislative adoptate în vederea remedierii eventualelor lipsuri
Vor fi avuţi în vedere şi indicatorii prevăzuţi la pct. 1.
Notă: Acest indicator va fi monitorizat după adoptarea actului normativ.
Termen: semestrul II 2013

   
ANEXA Nr. 3

   
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE
pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015

   

Nivel Descriere Indicatori Surse de verificare Riscuri Responsabil Resurse Termen
OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE
Obiectiv specific 1.1 Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
Măsura 1.1.1 Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre) Date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventar Raport autoevaluare iniţial elaborat şi transmis Secretariatului tehnic al SNA Inexistenţa unui mecanism de colectare sistematică a datelor solicitate Absenţa procedurilor de lucru Coordonatorul planului sectorial În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012 şi semestrial
Măsura 1.1.2 Intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine1 Nr. procedurilor elaborate
Nr. de funcţii sensibile inventariate
Nr. de riscuri identificate, evaluate şi înregistrate în Registrul riscurilor
Gradul de conformitate a sistemului de control intern/managerial la data de 31.12.20...		 Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial aprobat
Proceduri aprobate
Proces de inventariere a funcţiilor sensibile finalizat
Registrul riscurilor completat
Raport asupra sistemului de control intern/managerial la data de 31.12.20...		 Neevaluarea aprofundată a tuturor standardelor de control intern/managerial Conducerea instituţiei publice În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura 1.1.3 Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate Minimum 3 instituţii selectate pentru testarea metodologiei de evaluare a riscurilor Implementarea integrală a etapelor ciclului de evaluare în cel puţin 3 instituţii publice
Nr. şi tipul de riscuri identificate
Nr. şi tipul de măsuri preventive adoptate		 Sinteză raport final privind rezultatele testării metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie Planuri de integritate elaborate şi adoptate de către cele 3 instituţii
Proiect de act normativ de aprobare a metodologiei ca instrument obligatoriu		 Resurse umane insuficiente pentru derularea evaluării Instituţiile publice în colaborare cu MAI-DGA şi MJ Cooperare cu MAI-ANFP În limita bugetului aprobat Semestrul I 2013
Măsura 1.1.4 Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare Componenta de formare a formatorilor şi diseminare a prevederilor codului către destinatari
Raportările semestriale potrivit anexei nr. 1 la hotărâre		 Autoevaluarea prevăzută la măsura 1.1.1
Site-ul MAEur		 Resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a formatorilor/ diseminare MAEur În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.1.5 Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică Recomandări formulate pentru consolidarea statutului şi rolului consilierului de etică
Nr. de amendamente privind cadrul normativ în vigoare propuse şi adoptate
Nr. de consilieri de etică desemnaţi
Stabilirea consilierii de etică drept activitate principală
Subordonarea ierarhică a consilierului de etică la un nivel superior		 Raport de evaluare a instituţiei consilierului etic (parte a sistemului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA)
Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1
Act normativ adoptat		 Întârzieri în adoptarea actului normativ Resurse financiare insuficiente pentru îndeplinirea activităţii şi asigurarea accesului la pregătire profesională Secretariatul tehnic al SNA în colaborare cu MAI-ANFP În limita bugetului aprobat 2013
Măsura 1.1.6 Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie Nr. de soluţii tehnice adoptate la nivelul instituţiilor Nr. de sesizări primite
Nr. de abateri disciplinare/infracţiuni constatate de instituţiile competente		 Hotărâri ale comisiilor de disciplină/ instanţelor judecătoreşti Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionării unui call center Sesizări care excedează competenţelor instituţiilor sesizate Conducerea instituţiei publice În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.1.7 Implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie Rata implementării recomandărilor organismelor internaţionale la care România este parte (GRECO, MCV, Raportul CE, ONU etc.)
Programe şi strategii regionale şi internaţionale în care sunt implicate activ instituţii din România
Nr. de acţiuni realizate în cooperare cu Academia Internaţională Anticorupţie		 Rapoarte de evaluare independente
Rapoarte intermediare sau finale
Raport autoevaluare privind implementarea Convenţiei ONU contra corupţiei		 Adoptarea cu întârziere a actelor normative sau măsurilor de ordin administrativ recomandate Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării efective în programe internaţionale MJ, MAI, MP, ANI şi CSM În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Obiectiv specific 1.2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data) puse la dispoziţie de către autorităţile publice
Măsura 1.2.1 Îndeplinirea procedurilor de aderare la PGD Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor PGD Consultări publice
Semnarea de către România a Declaraţiei PGD		 Aprobarea de către guvern a Planului de acţiune Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implementării planului de acţiune MAE, MJ, MCSI, MFP În limita bugetului aprobat Martie 2012
Măsura 1.2.2 Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional Nr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din proprie iniţiativă
Rata de răspuns la solicitări de informaţii
Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes public prin publicarea acestora din oficiu
Rata de contestare în instanţă a deciziilor sau măsurilor adoptate
Rata de implementare a recomandărilor cuprinse în rapoartele anuale		 Site-uri oficiale
Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută la măsura 1.1.1
Raport de evaluare a cadrului legislativ şi instituţional privind transparenţa (parte a sistemului misiuni tematice din cadrul sistemului de monitorizare SNA)
Rapoarte de activitate publicate anual Hotărâri judecătoreşti		 Acces limitat la paginile de internet Durata proceselor Neaplicarea sancţiunilor disciplinare pentru nerespectarea obligaţiilor legale SGG Compartimentele pentru relaţii publice sau personale desemnate din instituţiile publice În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.2.3 Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni Platforme dezvoltate
Nr. de utilizatori
Frecventa utilizării
Tipul de servicii prestate		 Site oficial
Rapoarte de activitate		 Nealocarea resurselor necesare
Acces limitat la internet		 Conducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorial În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.2.4 Implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă Protocoale de cooperare
Nr. de proiecte comune cu organizaţiile neguvernamentale care conduc la atingerea obiectivelor SNA
Nr. de proiecte finanţate conform Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare		 Rapoarte şi informări publice Publicaţii Nealocarea resurselor necesare Conducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorial În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.2.5 Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media Nr. de comunicate de presă Nr. de răspunsuri la solicitările mass-mediei Nr. de emisiuni Strategii de comunicare actualizate Caracter formal al documentului Nealocarea resurselor necesare Conducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorial În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Obiectiv specific 1.3 Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale
Măsura 1.3.1 Implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar Nr. de obiective îndeplinite Bune practici dezvoltate Transmiterea spre Secretariatul tehnic al SNA a rapoartelor periodice de progres
Participarea la mecanismul de monitorizare al SNA (şedinţe-platformă, reuniuni de coordonare semestrială, misiuni de evaluare)		 Decizii CSM privind evaluarea şi actualizarea Strategiei Rapoarte periodice de progres
Raport de evaluare şi de conformitate GRECO în cadrul rundei IV- "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor"		 Caracter formal al documentului Nealocarea resurselor necesare
Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor		 CSM, ÎCCJ, MP, instanţe şi parchete În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.3.2 Reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare Operaţionalizarea inspecţiei judiciare în baza noului cadru normativ
Resursele financiare şi umane alocate
Nr. de sesizări
Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească, pe tipuri de abateri		 Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Nealocarea resurselor necesare operaţionalizării inspecţiei judiciare MJ şi CSM În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012
Măsura 1.3.3 Cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe Nr. de întruniri şi consultări
Nr. de riscuri identificate
Nr. de măsuri preventive adoptate
Concluzii şi recomandări formulate
Nr. şi tip abateri disciplinare
Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească pe tipuri de abateri		 Rapoarte şi informări publice
Minute întâlniri
Statistici privind răspunderea disciplinară		 Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor profesiilor juridice şi conexe MJ şi CSM în cooperare cu instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura 1.3.4 Elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public Nr. de întruniri şi consultări
Nr. de riscuri identificate
Nr. de măsuri preventive adoptate
Concluzii şi recomandări formulate		 Plan sectorial adoptat Rapoarte de progres Întârzieri în adoptarea planului sectorial MJ şi unităţile subordonate În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012 După adoptare, măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Obiectiv specific 1.4 Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale
Măsura 1.4.1 Completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu Recomandările GRECO2, având în vedere, printre altele:
- introducerea obligaţiei partidelor politice de a transmite situaţiile financiare centralizate către AEP şi de a face publice variante rezumate adecvate;
- stabilirea obligaţiei legale ca toate donaţiile să fie înregistrate şi incluse în documentele contabile ale partidelor politice şi ale participanţilor la campaniile electorale; introducerea obligaţiei legale ca toate donaţiile ce depăşesc un anumit plafon să fie făcute prin sistemul bancar;
- introducerea cerinţei legale ca situaţiile anuale ale partidelor să fie supuse auditării independente înainte de depunerea lor;
- primirea de către AEP a întregii responsabilităţi privind monitorizarea conformităţii finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale cu Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare, şi Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- sancţionarea tuturor încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare,
cu pedepse efective, proporţionale şi disuasive; - extinderea termenului de prescripţie aplicabil încălcărilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare		 Rata implementării recomandărilor GRECO Acte normative adoptate Raport conformitate al GRECO Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare
Alocare bugetară întârziată		 AEP Guvern/Parlament ANI CC ANAF Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 44,5 mii lei la titlul VII "Alte transferuri" pentru implementarea proiectului "Asistenţă pentru AEP şi administraţia publică locală din România pentru implementarea celor mai bune practici în managementul proceselor electorale" 30 iunie 2012 pentru completarea cadrului legislativ Semestrul I 2012 pentru suplimentarea bugetului
Măsura 1.4.2 Creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare Resursele financiare şi umane alocate
Nr. de sesizări
Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească		 Rapoarte şi informări publice Lipsa alocării bugetare corespunzătoare Guvernul, prin MFP Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul 10 "Cheltuieli de personal" Semestrul I 2012
Măsura 1.4.3 Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice Nr. de evenimente
Nr. de participanţi
Concluzii şi recomandări formulate		 Rapoarte şi informări publice
Minute ale întâlnirilor		 Lipsa alocării bugetare corespunzătoare AEP Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal" Cu ocazia fiecărui scrutin şi semestrial
Măsura 1.4.4 Asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate Nr. de sesizări
Nr. de sancţiuni		 Rapoarte disponibile public Lipsa alocării bugetare corespunzătoare AEP Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal" Anual
Măsura 1.4.5 Stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal Criterii clare privind afişajul
Nr. de sesizări
Nr. de sancţiuni		 Acte normative adoptate
Rapoarte disponibile public
Rapoarte furnizate AEP de partide
Acte de control AEP
Contracte furnizate AEP de către partide
Nr. de autorizări pentru afişaj		 Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare
Lipsa alocării bugetare corespunzătoare		 AEP Guvern/Parlament Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli de personal" Septembrie 2012
Măsura 1.4.6 Aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor Nr. de sesizări
Nr. de sancţiuni
Tipul de sancţiuni
Sesiuni de formare profesională pentru depistarea, investigarea şi soluţionarea cauzelor de mită electorală		 Rapoarte disponibile public
Plângeri penale
Rechizitorii
Hotărâri de condamnare		 Dificultatea depistării, investigării şi sancţionării mitei electorale AEP/MP/ÎCCJ În limita bugetului aprobat Pe durata campaniilor electorale
Obiectiv specific 1.5 Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului
Măsura 1.5.1 Modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore Durata procedurilor de soluţionare a cererilor de ridicare a imunităţii Acte normative adoptate de cele două Camere Decizii ale Camerelor Raport CE MCV Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative Parlamentul României În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012
Măsura 1.5.2 Reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau a reprezenta în orice fel autorităţi publice ori entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat Amendamente propuse şi adoptate de Parlament Act normativ adoptat de Parlament Raport CE MCV Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative Parlamentul României În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012
Măsura 1.5.3 Pregătirea evaluării României în cadrul rundei a IV-a GRECO - "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor" Chestionar de evaluare completat Raport de evaluare GRECO adoptat Raport de evaluare şi de conformitate GRECO Neadoptarea măsurilor supuse evaluării Parlamentul României Guvernul României prin Ministerul Justiţiei (coordonator naţional problematica GRECO) În limita bugetului aprobat 2012-2014
Măsura 1.5.4 Adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului Nr. de încălcări norme etice Nr. şi tip de sancţiuni dispuse Analiză a bunelor practici europene şi internaţionale
Cod adoptat
Raport de evaluare şi de conformitate GRECO		 Adoptarea cu întârziere a codului Parlamentul României În limita bugetului aprobat 2012
Măsura 1.5.5 Organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor Nr. de evenimente publice Nr. de participanţi din partea societăţii civile Nr. de bune practici identificate Informări publice, conferinţe de presă Minute ale întâlnirilor Nivel scăzut de participare şi implicarea a membrilor Parlamentului Parlamentul României În limita bugetului aprobat Programe internaţionale dezvoltate de reţelele anticorupţie ale parlamentelor (de exemplu, GOPAC) Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Obiectiv specific 1.6 Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice
Măsura 1.6.1 Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice prin:
1. Continuarea dezvoltării măsurilor de prevenire a conflictului de interese, elaborate şi adoptate de ANRMAP, care vizează:
- combaterea interferenţei şi manifestării, în cadrul procedurilor de achiziţii publice, a intereselor comune dintre persoane ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante şi ofertanţi/candidaţi/ofertanţi asociaţi/subcontractaţi, participanţi la procedurile în discuţie;
- constatarea nulităţii absolute a contractelor de achiziţie publică, contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, încheiate cu încălcarea regulilor de evitare a conflictului de interese.
2. Continuarea derulării Protocolului încheiat de ANRMAP cu ANI, în scopul de a monitoriza şi sancţiona conflictele de interese sesizate.
3. Includerea ca prevedere obligatorie în modelele de contracte de achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii a unei clauze în sensul art. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
4. Gestionarea conflictelor de interese în cadrul personalului ANRMAP (reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ANRMAP nr. 107/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările ulterioare, şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 801/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice)		 Nr. de sesizări de la ANI şi/sau de la alte instituţii
Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse (amenzi şi avertismente)
Nr. de acţiuni în instanţă pentru constatarea nulităţii absolute a contractului/ contractelor de achiziţie publică, concesiune de lucrări publice, concesiune de servicii pentru conflict de interese
Nr. documentaţiilor de atribuire respinse de la publicare de către ANRMAP pentru nesolicitarea/ necompletarea declaraţiei privind neîncadrarea în prevederile art. 691 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la conflictul de interese, precum şi pentru
necompletarea listei cu persoanele cu funcţie de decizie din cadrul autorităţii contractante		 Dosarul achiziţiei Documentaţiile de atribuire trimise spre publicare în SEAP Dificultăţi practice de implementare a unei soluţii comune de schimb al informaţiilor între instituţiile implicate ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei Este necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control ex-ante din cadrul ANRMAP, din cadrul serviciului juridic şi alocarea de fonduri suplimentare Decembrie 2012
Măsura 1.6.2 Extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP
Suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii de verificare şi control (60 de posturi)		 Resursele financiare şi umane alocate
Rata validării documentaţiilor de atribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAP		 Rata validării documentaţiilor de atribuire supuse verificării ex-ante a ANRMAP Gradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia achiziţiilor publice de către autorităţile contractante Riscuri practice legate de dificultatea schimbului de informaţii în mod eficient dintre instituţiile implicate ANRMAP Este necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control ex-ante şi ex-post din cadrul ANRMAP (60 de posturi) şi alocarea de fonduri suplimentare 2012
Măsura 1.6.3 Scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice prin:
- coordonarea procesului de elaborare a unor documentaţii standard pentru achiziţii publice în sectoarele transport, energie şi mediu;
- activitatea de evaluare ex- ante a ANRMAP, care constă în evaluarea, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare, a conformităţii cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, această evaluare nevizând aspectele tehnice ale caietului de sarcini; - standardizarea cerinţelor de calificare printr-un ordin al preşedintelui ANRMAP.		 Nr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)
Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitatea de verificare ex- ante
Acţiuni de supraveghere şi control ex-post
Nr. de sesizări
Nr. de contestaţii		 Nr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)
Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către ANRMAP în activitatea de verificare ex-ante
Acţiuni de supraveghere şi control ex-post
Nr. sesizări
Nr. contestaţii		 Gradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia achiziţiilor publice de către autorităţile contractante Întârzieri în procesul de elaborare a documentaţiilor standardizate de către partenerii JASPERS ANRMAP, JASPERS În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012
Măsura 1.6.4 Identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora în colaborare cu MCSI, în scopul:
- optimizării activităţii de monitorizare a datelor despre achiziţiile publice efectuate, în vederea verificării respectării regulilor de publicitate în domeniu şi a reducerii substanţiale a numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării acestor reguli;
- optimizarea activităţii de evaluare ex-ante şi de control ex-post a ANRMAP asupra procedurilor de achiziţii publice, datorită unei monitorizări mai eficiente a SEAP realizate prin dezvoltarea acestui sistem.		 Funcţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional în activitatea de verificare ex- ante)
Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP
Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP
Nr. de sesizări		 Funcţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP
Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional în activitatea de verificare ex-ante)
Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP
Nr. de sesizări		 Întârzieri în procesul de optimizare a SEAP MCSI ANRMAP Resurse financiare pentru optimizarea şi dezvoltarea unor noi facilităţi în SEAP Iunie 2012
Măsura 1.6.5 Sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor Nr. de contestaţii depuse la CNSC
Nr. de decizii ale instanţelor de judecată care modifică/anulează decizii ale CNSC		 Decizii CNSC Hotărâri ale instanţelor de judecată Dificultăţi legate de schimbul de informaţii dintre instituţiile implicate ANRMAP, CNSC, MJ Este necesară suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii în monitorizarea deciziilor CNSC şi din Serviciul juridic Decembrie 2012
Măsura 1.6.6 Constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice Nr. de documente constatatoare negative Documente constatatoare transmise ANRMAP Dificultăţi în delimitarea cazurilor de executare necorespunzătoare a contractului şi cazurile în care aceasta se datorează existenţei unui conflict de interese (de exemplu, favorizarea unui operator economic care nu are capacitatea de a executa contractul în condiţiile cerute) ANRMAP În limita bugetului aprobat Decembrie 2012
Măsura 1.6.7 Organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice Nr. de activităţi comune de formare profesională
Nr. anual de cursanţi la cursurile de specialitate organizate
Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate
Gradul de preluare a bunelor practici
Introducerea în programele de formare profesională a unui accent deosebit pe aspecte precum identificarea prejudiciilor generate de achiziţionarea unor produse la preţ mai mare decât preţul pieţei sau a unor produse de calitate inferioară celor solicitate ori a unor produse a căror achiziţionare nu era necesară		 Agenda cursurilor
Minuta
Rapoarte prezentate
Ghiduri elaborate pentru facilitarea delimitării încălcărilor de natură administrativă de cele de natură penală în domeniul achiziţiilor publice		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor implicate PÎCCJ ÎCCJ DNA ANRMAP ANI UCVAP CNSC MJ CSM - INM În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Semestrial
Măsura 1.6.8 Analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate Nr. de recursuri în interesul legii promovate Recursuri în interesul legii promovate - PÎCCJ, MJ În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Obiectiv specific 1.7 Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru
Măsura 1.7.1 Implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat, prin:
- continuarea demersurilor de dobândire a statutului de membru cu drepturi depline al Grupului de lucru privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE şi subsecvent de aderare la Convenţia OCDE privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale;
- două reuniuni anuale cu mediul de afaceri pe tema corupţiei în sectorul privat;
- diseminarea în rândul comunităţii de afaceri a standardelor internaţionale în materia prevenirii corupţiei în sectorul privat;
- evaluarea anuală a gradului de aplicare a legislaţiei naţionale privind corupţia în sectorul privat.		 Gradul de implementare a standardelor şi principiilor OCDE, UE, ONU de etică în afaceri
Recomandări ale Grupului de lucru privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE Proiecte/Activităţi de promovare a integrităţii în afaceri
Măsuri legislative şi instituţionale de promovare a integrităţii în afaceri
Rata criminalităţii în sectorul privat		 Rapoarte independente OECD, UE şi ONU Statistică judiciară privind mediul de afaceri Decizii ale Grupului de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE
Rapoarte şi studii privind corupţia în sectorul privat		 Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenţei Grupului de lucru MJ şi MECMA în cooperare cu reprezentanţii mediului de afaceri În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Contribuţie anuală la OCDE (după dobândirea statutului de membru al Grupului de lucru) Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.7.2		 Promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale:
- instrumentarea cazurilor de înţelegeri anticoncurenţiale în cadrul investigaţiilor deschise prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei;
- organizarea de conferinţe/mese rotunde/întâlniri cu mediul de afaceri şi alte autorităţi ale statului, în vederea diseminării regulilor de concurenţă;
- modificări legislative menite să consolideze capacitatea investigativă a Consiliului Concurenţei, precum:
• introducerea posibilităţii ca judecătorul de drepturi şi libertăţi
(art. 53, 138 şi următoarele din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală) să dispună, la cerere sau din oficiu, transmiterea de informaţii obţinute prin mijloace de interceptare electronică sau alte tehnici speciale către Consiliul Concurenţei,
prin însuşi actul de
autorizare a interceptării atunci când în cauză există indiciile săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 60 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea folosirii ca probe în cadrul investigaţiilor Consiliului Concurenţei;
• instituirea măsurii înlăturării răspunderii penale pentru persoanele fizice care au săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 60 din Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dar care participă activ la descoperirea şi instrumentarea faptelor
anticoncurenţiale la care au participat şi care fac obiectul politicii de clemenţă, implementată de Consiliul
Concurenţei, în temeiul art. 51 alin. 3 din aceeaşi lege;
• modernizarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare		 Nr. de investigaţii deschise prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale
Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale
Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri anticoncurenţiale
Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare
Propuneri de lege ferenda înaintate de Consiliul Concurenţei către instituţiile având drept de iniţiativă legislativă		 Ordine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei (de declanşare de investigaţii)
Broşuri/Reviste de profil elaborate de Consiliul Concurenţei Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei
Raportul anual al Consiliului Concurenţei
Raportări semestriale (la cerere) către Platforma de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor
anticorupţie		 Neadoptarea propunerilor legislative formulate de Consiliul Concurenţei Personal de specialitate insuficient Consiliul Concurenţei Resurse umane:
angajarea a
10 inspectori de concurenţă		 Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.7.3		 Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public Bune practici identificate Nr. de activităţi comune de formare profesională
Gradul de preluare a bunelor practici		 Rapoarte şi informări publice
Minute întâlniri		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din sectorul public şi mediul de afaceri MJ, prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini		 În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.7.4		 Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice Nr. de întruniri/acţiuni de cooperare
Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse dezbaterii şi consultării
Nr. şi tipul de sesizări formulate
Nr. şi tipul de soluţii identificate		 Rapoarte şi informări publice
Politici publice sau acte normative adoptate
Minute întâlniri		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri MJ şi MECMA prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini		 În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.7.5		 Diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente Nr. şi tip de măsuri antimită Grad de preluare a măsurilor antimită la nivelul mediului de afaceri
Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceri		 Politici şi programe anticorupţie dezvoltate
Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceri		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri MJ prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini		 În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Obiectiv specific
1.8		 Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale
Măsura
1.8.1		 Simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor Nr. de proceduri simplificate
Durata procedurii
Costurile reduse
Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrial		 Acte normative adoptate
Norme metodologice şi proceduri adoptate		 Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi proceduri Autorităţile administraţiei publice locale
Prefectul		 În limita bugetului aprobat Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.8.2		 Instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale Standarde de cost identificate
Bune practici identificate		 Acte normative care stabilesc standardele de cost Întârzieri în adoptarea de acte normative care să stabilească standarde de cost MJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei publice locale din România În limita bugetului aprobat 2013
Măsura
1.8.3		 Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită Nr. şi tipul de măsuri organizatorice adoptate Acte normative adoptate Întârzieri în adoptarea de acte normative MJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei publice locale din România În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate 2013
Măsura
1.8.4		 Organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale
şi creşterea încrederii cetăţenilor		 Nr. de evenimente publice Nr. de instituţii publice şi organizaţii ale societăţii civile reprezentate
Nr. şi tipul de concluzii
Nr. şi tipul de sesizări şi nereguli transmise cu ocazia evenimentelor şi măsurile adoptate		 Minute ale întâlnirilor
Chestionare de evaluare
Rapoarte de participare
Evaluări postparticipare		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice locale Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
1.8.5		 Elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală3 Nr. şi tipuri de instituţii cuprinse în studiu
Nr. şi tipuri de riscuri şi vulnerabilităţi instituţionale identificate
Nr. şi tipuri de recomandări Evaluarea gradului de implicare a societăţii civile în monitorizarea exerciţiului bugetar		 Cazuistica judiciară Carta publicată şi diseminată Blocarea activităţii firmei contractate pentru cercetarea sociologică Eşantionarea greşită a grupului-ţintă MAI prin UCRAP, în colaborare cu DGA şi autorităţile administraţiei publice locale din România, MP şi MJ 2.076.906,60 lei fără TVA (1.765.370,61 lei, valoare eligibilă nerambursabilă FSE, şi 311.535,99 lei, cofinanţare eligibilă de la MAI) Semestrul I 2012
Măsura
1.8.6		 Dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local
după modelul grupurilor de acţiune anticorupţie4		 Nr. de întâlniri
Nr. de participanţi
Nr. şi gradul de implicare a reprezentanţilor societăţii civile în activitatea grupurilor Nr. de politici anticorupţie elaborate/evaluate
Nr. de recomandări/stadiul implementării		 Rapoarte publice
Conferinţe de presă		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor administraţiei publice locale Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ, societatea civilă În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţională Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
OBIECTIV GENERAL 2 - CREŞTEREA GRADULUI DE EDUCAŢIE ANTICORUPŢIE
Obiectiv specific
2.1		 Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice
Măsura
2.1.1		 Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită Nr. de angajaţi care au participat la cursuri de pregătire
Nr. şi tipul de teme incluse în programul de formare		 Chestionare de evaluare ale cursurilor
Rapoarte de participare
Evaluări postparticipare		 Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor Tratarea cu superficialitate a participării la sesiunile de formare profesională Conducerea instituţiei În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţională Anual
Măsura
2.1.2		 Introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii Nr. şi tipul de teme introduse în programă
Nr. de exerciţii practice incluse în programă		 Inventar programe
de formare existente Selecţie teme relevante
Programe standard dezvoltate		 Număr insuficient de formatori MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea corupţiei		 În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţională Trimestrul I 2012
Măsura
2.1.3		 Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau incidentelor de integritate Nr. şi tipul de materiale informative elaborate/diseminate Ghiduri, manuale publicate Resurse financiare insuficiente MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea corupţiei		 În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţională Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Obiectiv specific
2.2		 Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie
Măsura
2.2.1		 Organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie Nr. de dezbateri publice
Nr. de participanţi
Nr. de recomandări şi concluzii		 Agenda eveniment
Rapoarte prezentate
Minute
Rapoarte de participare
Evaluări postparticipare		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor publice
Nereprezentativitatea participanţilor la dezbaterile
organizate		 MECTS, inspectorate şcolare, universităţi,
în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea corupţiei		 Finanţare pentru dezbateri naţionale prin proiectul FSE5
"Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare"		 Semestrul I 2012 şi semestrial
Măsura
2.2.2		 Introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi al programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare) Nr. de proiecte/programe Evoluţia percepţiei privind corupţia Tematica activităţilor extracurriculare modificată
Disciplină opţională promovată
Act normativ adoptat pentru aprobarea programei disciplinei opţionale
Sondaje de opinie		 Număr insuficient de formatori
Reducerea numărului de ore de şcoală/săptămână		 MECTS (inspectorate şcolare, universităţi) În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Programe cu finanţare internaţională Anual
Măsura
2.2.3		 Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familie Nr. şi tip de activităţi/campanii desfăşurate
Gradul de implicare a celor
3 segmente
Nr. de parteneriate
Evoluţia percepţiei privind corupţia		 Materiale de informare
Sondaje de opinie Evaluări postparticipare Rapoarte		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor celor
3 segmente vizate		 MECTS (inspectorate şcolare, universităţi) în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea corupţiei		 Cofinanţare prin proiectul FSE
"Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" şi prin alte proiecte cu finanţare externă		 Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
2.2.4		 Iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie Nr. şi tipul de activităţi/ proiecte/programe organizate în parteneriat
Nr. de protocoale		 Protocoale de parteneriat semnate
Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a proiectelor		 Resurse financiare insuficiente MECTS (inspectorate şcolare, universităţi)
şi ONG în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei		 Proiecte cu finanţare externă Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
2.2.5		 Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie Nr. de ghiduri publicate Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a proiectului
"Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE)		 Expertiză insuficientă MECTS şi parteneri Finanţare prin proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE) 2013
Măsura
2.2.6		 Realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on line şi mecanisme instituţionale de verificare Portal funcţionabil
Bază de date operaţională		 Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a Proiectului PCE Sustenabilitatea portalului şi a bazei de date după
finalizarea Proiectului
PCE		 MECTS şi parteneri Finanţare prin
Proiectul PCE		 2013
Măsura
2.2.7		 Formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţie Nr. de persoane formate (directori şi membri ai consiliilor de administraţie, funcţionari publici, personal contractual) Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a Proiectului PCE Lipsa de continuitate în diseminarea informaţiilor MECTS şi parteneri Finanţare prin
Proiectul PCE		 2013
OBIECTIV GENERAL 3 - COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN MĂSURI ADMINISTRATIVE ŞI PENALE
Obiectiv specific
3.1		 Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local
(BM 3 şi 4)
Măsura
3.1.1		 Asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie Nr. de proiecte de acte normative anticorupţie elaborate de MJ cu consultarea DNA şi PÎCCJ
Nr. de propuneri formulate de DNA şi PÎCCJ preluate în forma finală a actului
normativ
Nr. de avize emise de MJ pentru proiectele legislative elaborate de alţi iniţiatori		 Acte normative anticorupţie adoptate
Articole de presă
Evaluări independente		 Adoptarea de modificări legislative fără consultarea DNA şi PÎCCJ MJ şi Parlament În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.1.2		 Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA Complexitatea şi relevanţa, din punctul de vedere al competenţei stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate
Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale
Evoluţia nr. de dosare per procuror şi per secţie/serviciu teritorial
Date statistice privind măsurile asigurătorii luate în vederea recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional
Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de instanţe în dosarele DNA în anul precedent
Nr. de confirmări acte în instanţă
Nr. de infirmări acte în instanţă		 Raport anual Conferinţă anuală
Comunicate de presă, articole de presă
Evaluări independente		 - DNA În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.1.3		 Adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente Spaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ
Studii semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie
Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie
Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată
Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei prescripţiei extinctive a răspunderii penale		 Hotărârile definitive pronunţate în cauzele DNA Resurse alocate insuficiente ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti competente În limita bugetului aprobat Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.1.4		 Continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ Nr. de rechizitorii
Nr. de sesizări din oficiu Calitatea persoanelor cercetate
Soluţiile dispuse de instanţă		 Raport anual - PÎCCJ, parchetele teritoriale În limita bugetului aprobat Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.1.5		 Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea regulilor privind protecţia datelor personale Nr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în cauzele promovate de DNA Site-ul DNA Raport anual Netransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e- format DNA, curţile de apel, ÎCCJ În limita bugetului aprobat Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.1.6		 Realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi identificate
Nr. şi tipul de recomandări formulate
Gradul de implementare a recomandărilor		 Raport anual Date statistice necorelate DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF, în cooperare cu Secretariatul tehnic
al SNA		 În limita bugetului aprobat Semestrul I - anual
Măsura
3.1.7		 Consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi internaţionale Nr. de dezbateri publice cu participarea societăţii civile şi mass-mediei
Nr. de conferinţe de presă Nr. şi tipul de informaţii publicate/diseminate
Nr. de reuniuni internaţionale Nr. de intervenţii ale reprezentanţilor instituţiilor anticorupţie		 Rapoarte şi informări publice
Publicaţii şi materiale informative distribuite		 Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării efective în programe internaţionale DNA, PÎCCJ, DGA În limita bugetului aprobat Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Obiectiv specific
3.2.		 Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor,
astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)
Măsura
3.2.1		 Monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de disciplină) Matrice de raportare "end-to- end" implementată în proporţie de 100% Coordonare şi cooperare activă între ANI şi instituţii/ autorităţi Statistici realizate periodic
Matricea de raportare a Sistemului informatic de management integrat al declaraţiilor de avere şi de interese		 - ANI Instituţii/Autorităţi competente (parchete, instanţe, comisii de cercetare a averilor de pe
lângă curţile de apel, comisii de disciplină)		 Buget ANI Permanent
Măsura
3.2.2		 Consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice Modificare legislativă privind modificarea sancţiunilor administrative în sensul sporirii caracterului descurajator Propunere legislativă
Text de lege		 Refuzul instituţiilor competente implicate de a lua o astfel de măsură Parlament, Guvern
(MJ)		 - Semestrul I 2012
Măsura
3.2.3		 Elaborarea de ghiduri orientative privind
procedurile de instrumentare
a cazurilor de confiscare a
averii, pentru judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel		 Ghiduri şi proceduri elaborate şi diseminate magistraţilor
Cooperare instituţională
proactivă		 Ghiduri şi proceduri
Rapoarte de activitate
Informări publice		 - ANI, CSM, instanţe şi parchete - Semestrul I 2012
Măsura
3.2.4		 Dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor Protocoale de colaborare cu valoare operaţională optimă încheiate şi cu alte instituţii implicate în procesul asigurării integrităţii în spaţiul public
Obiective aferente protocoalelor de colaborare îndeplinite		 Rapoarte de activitate
Documente semnate
Comunicate de presă		 Imposibilitatea
îndeplinirii tuturor obiectivelor şi măsurilor din protocoalele de colaborare		 ANI
Parteneri instituţionali		 Buget ANI
Buget parteneri instituţionali		 Permanent
Măsura
3.2.5		 Realizarea de către
autorităţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI		 Sancţiuni disuasive, aplicate în termenul legal de către comisiile de disciplină în cazul incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese Bunuri şi averi nejustificate confiscate Matrice de raportare
"end-to-end" Rapoarte MCV - BM 2
Rapoarte de activitate		 Tergiversarea
cauzelor în justiţie Tergiversarea cauzelor în cadrul comisiilor de disciplină		 ANI,
autorităţi/ instituţii administrative şi judiciare		 - Începutul anului 2012
Permanent
Măsura
3.2.6		 Reducerea timpilor de
soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice		 Produse hardware destinate simplificării procedurii de completare, arhivare şi analiză automată a documentelor, achiziţionate, livrate şi instalate
Proces îmbunătăţit de completare a declaraţiilor de avere şi de interese
Proceduri de lucru îmbunătăţite
Proces de evaluare îmbunătăţit		 Rapoarte de
activitate ale Agenţiei Rapoarte MCV - BM2
Raportul de audit extern al managementului ANI		 Perioada mare de
timp destinată aprobării proiectului finanţat prin fonduri structurale		 ANI
Furnizor de servicii
IT		 Buget aprobat prin
Fondul Social European - (PO DCA) - Proiectul
"Servicii publice eficiente prin simplificarea procedurii de completare, arhivare şi analiză a documentelor în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate şi facilitarea accesului electronic la informaţii de interes public"		 Trimestrul I 2012 şi
semestrial
Obiectiv specific
3.3		 Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)
Măsura
3.3.1		 Creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România Punct unic de contact desemnat prin măsuri administrative/legislative Proceduri de lucru stabilite prin măsuri administrative/ legislative
Număr de protocoale de colaborare încheiate
Sinteze trimestriale elaborate		 Website funcţional Evoluţia impactului neregulilor Imposibilitatea asigurării finanţării conceperii şi funcţionării site-ului Colaborare defectuoasă din partea instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor europene Principalele instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene sub coordonarea DLAF În limita bugetului aprobat
Resurse umane: personalul DLAF şi al instituţiilor responsabile		 Semestrul I 2014
Măsura
3.3.2		 Protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu Două sesiuni de pregătire organizate Raportul anual DLAF Imposibilitatea asigurării finanţării pentru desfăşurarea sesiunilor şi a publicării materialelor necesare DLAF În limita bugetului aprobat
Resurse umane: personalul DLAF, OLAF, DNA		 Semestrul II 2013
Obiectiv specific
3.4		 Consolidarea mecanismelor de control administrativ
Măsura
3.4.1		 Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementării lor Nr. şi tipul de abateri disciplinare
Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse		 Studiu publicat - Secretariatul tehnic al SNA În limita bugetului aprobat 2013
Măsura
3.4.2		 Analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală Nr. şi tipul de standarde profesionale evaluate
Nr. şi tipuri de criterii avute în vedere
Nr. de contestaţii vizând evaluarea profesională		 Studiu publicat - Secretariatul tehnic al SNA În limita bugetului aprobat 2013
Măsura
3.4.3		 Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu
privire la rolul sistemelor de control intern/managerial		 Nr. de angajaţi raportat la volumul de activitate Resurse materiale alocate Nr. de recomandări formulate/implementate Rapoarte anuale de activitate Resurse umane şi financiare insuficiente Conducerea instituţiei publice Şef corp control Şef structură audit intern În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura
3.4.4		 Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern Nr. de sesizări transmise organelor judiciare
Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi condamnări definitive
Nr. activităţi de formare profesională comune		 Rapoarte anuale de activitate
Protocoale de cooperare Statistică judiciară		 - Conducerea instituţiei publice Şef corp control Şef structură audit intern
CC MP
CSM-INM		 În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura
3.4.5		 Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice Nr. de instituţii care introduc testul de integritate
Sesiuni de formare profesională
Nr. de teste efectuate Nr. şi tipul de sancţiuni disciplinare dispuse		 Acte normative care prevăd introducerea testelor de integritate Metodologie de testare a integrităţii adoptată
Informarea angajaţilor cu privire la noua măsură de testare a integrităţii		 Structurile de integritate/prevenire a corupţiei din instituţiile publice în colaborare cu DGA În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate Semestrul II 2012
Cu raport de evaluare în semestrul I 2013
Măsura
3.4.6		 Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice Nr. de sesizări primite
Nr. de sesizări în curs de soluţionare
Nr. de sesizări soluţionate Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse
Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă
Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la normele respective		 Comisie de disciplină operaţională
Decizii ale comisiei		 Caracter formal al activităţii comisiilor de disciplină Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuni Conducerea instituţiei publice În limita bugetului aprobat Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
Măsura
3.4.7		 Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare Nr. de rapoarte publicate
Nr. de instituţii care transmit contribuţii		 Raport publicat pe site
Autoevaluarea prevăzută la 1.1.1		 Secretariatul tehnic al SNA În limita bugetului aprobat Anual
Măsura
3.4.8		 Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde
într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon		 Proceduri şi instrucţiuni interne privind modul de formulare a răspunsurilor
Nr. de plângeri administrative
Nr. de sesizări ale instanţei determinate de modul de formulare a răspunsului
Gradul de revenire la sesizări, plângeri		 Raport publicat Secretariatul tehnic al SNA în cooperare cu instituţiile publice cu atribuţii de control În limita bugetului aprobat Semestrul I 2012
Obiectiv specific
3.5		 Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare
Măsura
3.5.1		 Sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8) Modificarea textului din
Constituţia României		 Forma finală a proiectului de revizuire Respingerea de către Parlament a propunerii de modificare a art. 44 alin. (8) din
Constituţia României, republicată		 Guvernul României - -
Măsura
3.5.2		 Adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de MJ privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor sechestrate înainte de rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti Proiecte de acte normative adoptate de Parlament Recomandări cuprinse în rapoarte Moneyval, GRECO, CE Monitorul Oficial al
României
Raport de evaluare
CE MCV
Raport de evaluare a implementării
Deciziei-cadru
2005/212/JAI a
Consiliului din
24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea		 Respingerea de către Parlament a proiectelor de acte normative MJ - susţinerea proiectului în Parlament - Semestrul I 2012
Măsura
3.5.3		 Iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare
Vor fi avute în vedere:
• Stabilirea drept obiectiv prioritar al organelor de urmărire penală iniţierea unor investigaţii de spălare a banilor, fără a proba fapta premisă
• Promovarea bunelor practici existente în materia spălării banilor
• Organizarea periodică de reuniuni la nivel tehnic		 Nr. de trimiteri în judecată
Nr. de condamnări
Nr. de achitări şi motivarea Nr. de sesiuni de formare profesională pentru poliţişti, procurori şi judecători Culegeri de practică publicate pe site-ul MP, MJ, INM
Număr de rapoarte elaborate Nr. de proiecte internaţionale Nr. de reuniuni de
coordonare la nivel strategic şi tehnic		 Rapoarte anuale MP Statistici complete în cazurile de spălare a banilor
Hotărâri ale instanţelor		 Interpretare neunitară a legii speciale în materie Practică neunitară PÎCCJ în cooperare cu MAI - IGPR- DCCO, ONPCSB, MJ, INM În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
Proiecte cu finanţare internaţională		 Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
Măsura
3.5.4		 Consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii de specialitate din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional pentru Recuperarea Creanţelor Nr. de cereri de informaţii primite
Nr. de cereri de informaţii transmise
Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul solicitant
Conectarea la reţeaua
SIENA a EUROPOL
Nr. de activităţi de cooperare (proiecte de asistenţă, formare profesională, studii etc.)		 Raport anual MJ Cereri de cooperare judiciară internaţională
Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării inter- instituţionale
Hotărâri judecătoreşti definitive		 Date incomplete cuprinse în
evidenţele cadastrale		 MJ În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
Programe internaţionale în derulare buget
264.532 euro
Proiecte internaţionale propuse
Buget 1: 344.266 euro Buget 2: 803.613,30 lei Buget 3: 14.684 euro		 Evaluare intermediară semestrială şi anuală
Măsura
3.5.5		 Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cazul infracţiunilor grave, inclusiv cele de corupţie, precum şi stadiul valorificării acestor bunuri confiscate Măsuri asigurătorii dispuse Nr. de dosare în care s-a dispus confiscarea specială şi cea extinsă
Valoarea confiscărilor dispuse de instanţe şi notificate la ANAF
Sume de bani recuperate la bugetul de stat
Sistem operaţional Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări
Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor statistice
Hotărâri judecătoreşti publicate on-line		 Statistica oficială MP Hotărâri definitive Statistica oficială ANAF
Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate din infracţiuni
Protocol colaborare interinstituţională
Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi
accesibilă celor patru instituţii
Raport anual publicat de MJ		 Neasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate
Proceduri
Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice deţinute de instituţiile implicate		 MJ în cooperare cu MP, MAI, ANAF şi CSM În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate Semestrul II 2012
După punerea în funcţiune a sistemului (măsură cu evaluare intermediară semestrială şi anuală)
Măsura
3.5.6		 Modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public Nr. de propuneri de modificări ale actelor normative Analiză legislaţie în vigoare şi drept comparat Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ MJ în cooperare cu
MFP		 În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate Semestrul II 2012
Măsura
3.5.7		 Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale pentru o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale de prevenire a criminalităţii Analiză de sistem şi evaluare a bunelor practici europene
şi internaţionale
Nr. de propuneri de modificare a actelor
normative formulate/adoptate Operaţionalizarea unei structuri de management a creanţelor provenite din infracţiuni
Bunuri şi sume din confiscări reutilizate în programe sociale şi de prevenire a criminalităţii		 Monitorul Oficial al
României
Statistici oficiale MFP		 Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ MJ, PÎCCJ, CSM, ANAF În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate Semestrul II 2012 pentru finalizarea analizei de sistem
Semestrul II 2013 pentru operaţionalizarea unei structuri de management a creanţelor provenite din infracţiuni
Măsura
3.5.8		 Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate
Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune practici
Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate şi diseminate Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor a unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri practice, jurisprudenţă		 Rapoarte şi studii publicate Concluzii ale
sesiunilor de formale profesională Newsletter MJ		 Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în materie MJ în cooperare cu
CSM, PÎCCJ		 În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
OBIECTIV GENERAL 4 - APROBAREA PLANURILOR SECTORIALE ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE MONITORIZARE A SNA
Obiectiv specific
4.1		 Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive
Măsura
4.1.1		 Informarea angajaţilor despre procesul de
elaborare a planului sectorial de integritate		 Nr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de acţiune
Modul în care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă)
Nr. de contribuţii primite/încorporate		 Proces-verbal/Minută Caracter exclusiv formal al informării Neparticiparea majorităţii angajaţilor Conducerea instituţiei În limita bugetului aprobat 30 de zile de la adoptarea SNA
NOTĂ:
Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
45 de zile.
Măsura
4.1.2		 Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariate Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor elaborat Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor Conducerea instituţiei
Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimente		 În limita bugetului aprobat 45 de zile de la adoptarea SNA
NOTĂ:
Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
60 de zile.
Măsura
4.1.3		 Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei Nr. de măsuri de remediere Raport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor elaborat Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de evaluare a riscurilor Conducerea instituţiei
Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimente		 În limita bugetului aprobat 60 de zile de la adoptarea SNA
NOTĂ:
Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
75 de zile
Măsura
4.1.4		 Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA Plan sectorial aprobat
Nr. de copii distribuite		 Decizia de aprobare a planului sectorial Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei sectoriale - Conducerea instituţiei
Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor compartimente		 În limita bugetului aprobat 90 de zile de la adoptarea SNA
NOTĂ:
Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate depăşi semestrul I
2012.
Obiectiv specific
4.2		 Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA
Măsura
4.2.1		 Adoptarea declaraţiei de
aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA		 Menţiuni exprese privind
aderarea la:
- valorile fundamentale
- principii
- obiective
- mecanismul de monitorizare
Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi a planului sectorial		 Document adoptat şi
transmis Secretariatului tehnic al SNA împreună cu:
- planul sectorial
- datele de contact ale coordonatorului planului sectorial		 - Conducerea
instituţiei		 În limita bugetului
aprobat		 90 de zile de la
adoptarea SNA
NOTĂ:
Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate depăşi semestrul I
2012.
Măsura
4.2.2		 Operaţionalizarea
Secretariatului tehnic al SNA		 Nr. de 10 persoane cu
activitate permanentă din care minimum 4 de la alte instituţii publice decât MJ Nr. de voluntari din partea
societăţii civile participanţi la activităţi de monitorizare		 Ordin al ministrului
justiţiei pentru înfiinţarea Secretariatului tehnic al SNA		 Întârzieri în
delegarea la MJ a reprezentanţilor din partea altor instituţii publice		 MJ În limita bugetului
aprobat
MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru sprijinirea procesului de monitorizare.		 45 de zile de la
aprobarea strategiei
Măsura
4.2.3		 Colectarea datelor pentru
stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA		 Date şi informaţii colectate
pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventarul măsurilor preventive prevăzut la măsura 1.1.1 (anexa nr. 2 la hotărâre)		 Raport de
autoevaluare iniţial elaborat şi transmis Secretariatului tehnic al SNA		 Inexistenţa unui
mecanism de colectare sistematică a datelor solicitate Absenţa procedurilor de lucru		 Coordonatorul
planului sectorial		 În limita bugetului
aprobat		 3 luni de la
adoptarea strategiei pentru anul 2011
Semestrial
Măsura
4.2.4		 Elaborarea, testarea şi
aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA		 Nr. şi tipul de proceduri de
monitorizare
Soft dezvoltat compatibil cu soluţiile IT adoptate sectorial		 Metodologie
aprobată Concept portal aprobat		 - MJ - Secretariatul
tehnic al SNA		 În limita bugetului
aprobat
MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru realizarea portalului SNA.		 60 de zile de la
adoptarea strategiei
2012 pentru prezentarea la nivel de platforme de cooperare şi iniţierea testării
15 iulie pentru aprobare în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei
Măsura
4.2.5		 Contribuţia la elaborarea
Raportului naţional anticorupţie		 Nr. de comunicări către
Secretariatul tehnic al SNA Preluarea în planul sectorial a măsurilor minimal cuprinse în planul SNA
Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor preventive prevăzut la măsura 1.1.1		 Raport naţional
semestrial
Raport naţional anual		 Transmiterea de date
incomplete sau cu întârziere Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi monitorizare a planului sectorial		 Coordonatorul
planului sectorial		 În limita bugetului
aprobat		 Iulie pentru raportul
intermediar Februarie pentru raportul anual
Măsura
4.2.6		 Participarea la activităţile de
monitorizare ale SNA		 Nr. de persoane/instituţie
participante la lucrările platformelor de cooperare Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de evaluare		 Liste de participanţi
Minute
Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate		 - MJ - Secretariatul
tehnic al SNA Conducerea instituţiei Coordonatorul planului sectorial		 În limita bugetului
aprobat		 Platforme de
cooperare - la fiecare două luni Reuniuni de coordonare - semestrial în coordonarea ministrului justiţiei Misiuni tematice de evaluare - semestrial

   1 Standardele de control intern/managerial sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 5 iulie 2011.
   2 Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 29 noiembrie-3 decembrie 2010.
   3 Obiective cuprinse în proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 "Creşterea responsabilităţii administraţiei publice". Proiectul este implementat de MAI prin UCRAP.
   4 În cadrul Strategiei naţionale anticorupţie 2008-2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.
   5 Proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" dispune de un buget de 14.101.005,77 lei fără TVA (din care o sumă eligibilă de 11.985.854,90 lei şi o cofinanţare de 2.115.150,87 lei)