1958-2024 – 66 de ani – CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE

         1958-2024 – 66 de ani – CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE

         Centrul Național de Cartografie (#CNC), aflat în subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (#ANCPI), a împlinit 66 de ani de la înființare. Din anul 1958,  instituția a cunoscut mai multe denumiri - Centrul de Fotogrammetrie, apoi Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie și Organizarea Teritoriului, Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție, iar din anul 2012 - Centrul Național de Cartografie.

         Între anii 1958 și 1962, perioadă considerată ca fiind prima etapă de dezvoltare a Centrului de Fotogrammetrie, au fost realizate planuri cadastrale și alte produse fotogrammetrice la scara 1:10.000 pentru evidența funciară, pe o suprafață de 3,3 milioane de ha, ceea ce reprezenta 14% din întreaga suprafață a țării.

         În anul 1962, activitatea Centrului a fost diversificată, numărul personalului ajungând de la 14, la 157.                                            

         Dintre lucrările, studiile și proiectele de anvergură desfășurate în acea perioadă, trebuie amintită executarea rețelei naționale de nivelment de mare precizie, pentru studierea mișcării scoarței terestre.

          Introducerea cercetării în profilul de activitate al Institutului în anul 1974 a condus la organizarea și dezvoltarea acestei activități pentru a face față cerințelor și exigențelor aferente dezvoltării tehnologice, precum și pentru rezolvarea unor probleme de interes național. Activitatea de cercetare era organizată la vremea aceea în cadrul a patru programe: geodezie – topografie, fotogrammetrie – teledetecție, cartografie și editarea hărților și sistematizarea teritoriului.

          În sprijinul activității de cercetare, biblioteca, înființată în 1961, dispunea în 1974 de un fond de peste 4300 de volume, constituind o veritabilă sursă de informare și documentare a tuturor specialiștilor din țară în procesul de pregătire în domeniu.

        Referitor la preocupările și realizările Institutului, se remarcă sectorul de Geodezie și Cercetare – Dezvoltare printr-o serie de lucrări practice și studii științifice de anvergură, multe dintre acestea reprezentând și astăzi adevărate repere și surse de informare pentru specialiștii din domeniu. Amintim câteva dintre acestea:

• Documentarea realizărilor din domeniul geodeziei spațiale – dr. ing. Alexandru DINESCU, 1977;
• Studiul parametrilor formei Pământului prin metodele geodeziei spațiale – matem. Harald ALEXANDRESCU, matem. Rodica DINESCU – 1977;
• Trecerea nivelmentului peste Dunăre - studiu teoretic, aplicații practice, stabilirea metodologiei de lucru – ing. Ioan BUȘE ș.a. – 1978;
• Lucrări de topografie inginerească executate de IGFCOT la Metroul București – ing. Adrian UNGUREANU - 1982;
• Prognoza vizibilității sateliților artificiali - dr. ing. Alexandru DINESCU – 1988;
• Participarea României la întocmirea hărților gradienților orizontali ai mișcărilor verticale ale scoarței terestre pentru zona carpato – balcanică și pentru zona statelor est – europene - ing. Ioan DRĂGOESCU – 1989;
• Punerea în evidență și urmărirea în timp a mișcărilor spațiale ale buncărelor centralelor termice – ing. Ioan STOIAN, ing. Constantin SURDU – 1994.

     În anul 1976 a fost introdus primul sistem de redresare diferențială topocart-ortofoto-ortograf, datorită căruia a fost posibilă executarea de ortofotograme cu rețea kilometrică pentru obținerea originalelor de editare, la scara 1:5.000 pentru zona de extravilan și la scara 1:2.00 pentru zonele de intravilan.

     Tot în anul 1976, în cadrul instituției au fost elaborate metodologii de preluare aeriană la înălțimi medii și mici pentru utilizarea materialelor  fotografice color și infraroșu în vederea aplicării tehnicilor de teledetecție în diferite ramuri de activitate din țară.

     Câteva dintre lucrările fotogrammetrice remarcabile ale instituției, de-a lungul timpului, sunt următoarele:

• Aerofotografieri la scări mari, constând în circa 16.200 de ore de zbor – achiziționând în jur de 850.000 de fotograme originale – care acoperă circa 8,5 ha;
• Planul topografic de bază al României la scările 1:5.000 – 1.2000 prin metode fotogrammetrice;
• Planul cadastral în proporție de 85% din suprafața țării derivat din planul topografic de bază;
• Planuri la scările 1:2.000, 1:1.000 și 1:500 pentru o serie de intravilane precum municipiile București, Galați, Buzău, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova etc;
• Planuri tematice la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:1.000, 1:500 și 1:200 pentru Delta Dunării, pentru diferite situri arheologice, pentru Canalul Dunăre-București, pentru diferite lacuri de acumulare, pentru nenumărate sisteme de irigare și desecare.