Introducere
Măsurătorile de nivelment geometric și determinările cu tehnologia GNSS sunt efectuate de Centrul Național de Cartografie (CNC) la maregrafele din porturile Constanța, Mangalia și Sulina pe baza Protocolului de colaborare nr. 9875/17.05.2016 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), precum și pe baza Protocolului de colaborare nr. 17632/15.09.2015 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa”.
Înregistrările maregrafelor sunt legate la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 prin intermediul unor Reperi de Nivelment de Legătură (RNL) amplasati în imediata vecinătate a maregrafelor. Cu ajutorul determinărilor cu tehnologia GNSS, RNL se raportează la sistemul geocentric ETRS89 sau WGS84 și, prin urmare, oscilațiile nivelului mării vor fi definite într-o rețea de referință globală geocentrică, rezultând prin măsurători un nivel absolut mediu al mării în loc de un nivel relativ mediu al mării, acesta fiind corectat prin măsurători repetate pe baza determinării valorilor mișcărilor crustale verticale din zona maregrafelor.
Scopul proiectului
În țara noastră s-a adoptat pentru măsurătorile de nivelment sistem de altitudini normale Marea Neagră 1975 având ca referință cvasigeoidul. În condițiile schimbării nivelului mării ca rezultat al schimbării globale a climei, cvasigeoidul nu poate rămâne același pentru totdeauna. Când diferențele de altitudini raportate la nivele medii ale mării înregistrate la diferite maregrafe depăşesc o anumită valoare, se corectează și sistemul de altitudini pentru a se asigura corespondenţa acestuia cu condițiile actuale ale cvasigeoidului.
Determinările de nivelment și GNSS efectuate de CNC în zona maregrafelor contribuie la studiul variațiilor valorilor nivelului mediu al mării prin conectarea acestor măsurători la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975, precum și la sistemele de referință europene EUREF și EUVN.
Obiectivele proiectului
Pentru realizarea datelor de schimb din cadrul protocoalelor dintre ANCPI și INCDFP și dintre ANCPI și INCDM, CNC efectueaza măsurători de nivelment de precizie și determinări cu tehnologia GNSS pentru estimarea modificărilor curente ale terenului la reperele de nivelment de legătură (RNL) și pentru urmărirea și conectarea înregistrărilor maregrafelor la un sistem de referință stabil (sistemul geocentric ETRS89). Pentru atingerea scopurilor menționate anterior, CNC desfășoară următoarele activități:
- Asigurarea legăturii RNL, prin nivelment geometric, cu senzorul maregrafului, pe baza suportului oferit de INCDFP și INCDM, precum și conectarea înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de altitudini Marea Neagră 1975 pentru monitorizarea modificărilor cvasigeoidului;
- Efectuarea de măsurători de nivelment geometric repetate anual în linia de nivelment locală care include RNL de lângă maregraf și conectarea liniei de nivelment locale cu rețeaua de nivelment de stat pentru determinarea unor eventuale modificări în înălțime a RNL din cauza mișcărilor scoarței terestre;
- Asigurarea conectării anuale a RNL și a înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de referință geocentric ETRS89 prin efectuarea în RNL de determinări cu tehnologia GNSS;
- Conectarea periodică în sistemul geocentric ETRS89 a RNL cu o stație GNSS permanentă apropiată de maregraf, prin determinarea diferenței de nivel dintre ARP antenă și RNL, pentru determinarea mișcării RNL și a terenului din imediata vecinătate a maregrafului.
Monitorizarea combinată a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric
Estimarea directă a oscilațiilor absolute ale nivelului mării, într-un cadru de referință stabil se efectuează utilizând tehnologia GNSS în combinație cu măsurătorile de nivelment de precizie și măsurătorile gravimetrice relative.
Această tehnică de monitorizare utilizează trei metode principale:
a) Montarea fizică a unei antene a unei stații GNSS permanente sau a unui receptor GNSS pe structura unui maregraf astfel încât să asigure urmărirea mișcării acesteia în timp concomitent cu mișcarea senzorului maregrafului la nivelul apei;
b) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, între senzorul maregrafului la nivelul apei și punctul de referință al antenei (ARP), stația GNSS permanentă sau receptorul GNSS (fig. 3);
Fig. 1. Diagrama schematică a monitorizării combinate a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric de precizie
c) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, dintre senzorul maregrafului la nivelul apei și reper de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului (fig. 2), executând în același timp o determinare GNSS pe această marcă, prelucrată cu ajutorul stației/stațiilor GNSS permanente din jurul maregrafului.
Fig. 2. Efectuarea legăturii prin nivelment geometric de precizie dintre senzorul maregrafului și reperul de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului
Scop
Pentru îndeplinirea măsurii HB. 13 din Planul Strategic Instituţional aprobat prin Ordinul nr. 763/16.05.2014 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind reabilitarea şi modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de nivelment de precizie prin determinarea unui cvasigeoid pentru zona României, în conformitate cu strategia Centrului Național de Cartografie (CNC) și având în vedere recomandările subcomisiei EUREF din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Geodezie referitoare la îmbunătăţirea cvasigeoidului european prin determinări gravimetrice, de nivelment geometric şi GNSS, CNC a realizat pentru 13 județe, în perioada 2016-2019, proiectul “Determinarea unui cvasigeoid pentru zona României”.
Proiectul are ca scop generarea unui cvasigeoid gravimetric pe teritoriul întregii ţări prin implementarea şi experimentarea noilor tehnologii geo-gravimetrice, urmărind îmbunătăţirea gridului de transformare pe altitudini, contribuind la îmbunătăţirea modelului digital al terenului și ortofotoplanului prin intermediul cărora se actualizează TopRo 5 - suport al implementării Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară și al derulării recepției lucrărilor pentru înscrierea în cartea funciară a imobilelor. O rețea geospațială 3D precisă va asigura sprijin şi control asupra aplicării tehnologiilor de vârf pentru obtinerea planurilor cadastrale în intravilanele orașelor/municipiilor în cadrul proiectelor de restituție fotogrammetrică digitală pe baza zborurilor de aerofotografiere și LiDAR.
Obiective
În cadrul proiectului, CNC va efectua măsurători gravimetrice relative în punctele rețelei g
ravimetrice naționale de ordinul 0, I şi II pentru transmiterea gravităţii în punctele de verificare şi control, în care s-au executat determinări de nivelment geometric și determinări GNSS, precum şi în punctele noi proiectate pentru a asigura o densitate şi o distribuţie uniformă a acestor puncte în vederea generării modelului de cvasigeoid gravimetric.
Noul model de cvasigeoid local obţinut pe baza punctelor măsurate va îmbunătăţi gridul de transformare a coordonatelor pe altitudini, asigurând trecerea de la sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 (ed. 1990) la sistemul de referinţă european ETRS89 în care este constituită reţeaua GNSS de staţii permanente a României aflată în administrarea CNC, astfel încât să fie posibilă determinarea controlată a altitudinilor prin utilizarea în cadrul ROMPOS a programului de transformare TransDatRO (publicat pe site-ul ANCPI și CNC) pe baza noului cvasigeoid introdus sub formă de grid de transformare.
De asemenea, un model de cvasigeoid gravimetric mai precis decât cvasigeoidul geometric actual, va asigura interoperabilitatea datelor spaţiale naţionale cu cele europene în cadrul Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale (INIS), pentru adoptarea și implementarea standardelor europene pentru scopuri științifice și pentru rezolvarea problemelor tehnice ca suport al activităților economice.
Metoda de determinare a cvasigeoidului pentu România
Determinarea cvasigeoidului pentru România se efectuează prin bine-cunoscuta metodă „remove-compute-restore” (eliminare-calculare-restaurare).
În pasul „remove”, reprezentat de relația (1), efectele gravitaționale de lungime mare de undă a unui model geopotențial global 
(EGM08/GOCE) și efectele gravitaționale ale terenului cu frecvență înaltă 
sunt eliminate din anomaliile în aer liber 
, rezultând anomaliile gravitaționale reziduale netede 
.
(1)
Efectele gravitaționale ale terenului s-au calculat folosind modelul terenului residual - RTM (Forsberg & Tscherning, 1981), utilizând o suprafață de referință pe altitudine, prin filtrarea în trepte a suprafeței topografice reale (fig. 1).
Fig. 1. Modelul terenului rezidual
În pasul „compute” se aplică integrala Stokes anomaliilor gravitaționale reziduale 
pentru a genera anomalia reziduală a altitudinii 
, folosind Transformarea Fourier Rapidă („Fast Fourier Transform” - FFT). Se utilizează implementarea funcției Stokes modificată (Forsberg, 2002), conform relației 2, prin care se elimină efectele armonicelor de lungime mare de undă rezultate prin dezvoltarea polinomelor Legendre.
(2)
Coeficientul de reducere graduală 
controlează orice fenomen Gibbs care poate apărea prin trunchierea „bruscă” a armonicilor speciale până la gradul N.
În pasul „restore” componentele eliminate în primul pas sunt restaurate prin adunarea la anomalia reziduală a altitudinii 
a anomaliei altitudinii 
calculată dintr-un model geopotențial global (EGM08/GOCE) și a anomaliei altitudinii 
ca urmare a efectelor terenului. Acest proces este prezentat în ecuația următoare.
(3)
În final, anomaliile gravimetrice ale altitudinii obținute conform relației (3) sunt corectate pe baza anomaliilor geometrice ale altitudinii obținute în punctele de verificare și control, determinate cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric.
Stadiul actual al determinării cvasigeoidului pentru România
Cvasigeoidul gravimetric este realizat integral (incluzând măsurătorile gravimetrice, determinările GNSS, măsurătorile de nivelment geometric, prelucrarea datelor și generarea cvasigeoidului) pentru județele Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Brașov, Covasna, Gorj, Dolj și Olt, conform situației prezentate în fig. 2.
Fig. 2. Progresul determinării cvasigeoidului gravimetric pentru România
Testarea cvasigeoidului s-a efectuat prin calcularea și analiza diferențelor anomaliilor altitudinii 
folosind relația (4)
(4)
în care 
este anomalia geometrică a altitudinii calculată în punctele de verificare și control, iar 
este anomalia gravimetrică a altitudinii calculată în aceleași puncte. Situația statistică a diferențelor anomaliilor altitudinii 
este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1. Situația statistică a diferenețelor dintre anomaliile geometrice ale altitudinii și anomaliile gravimetrice ale altitudinii
Date |
Medie[m] |
Ab. Standard[m] |
Minim[m] |
Maxim[m] |
1230 puncte de verificare și control |
-0.003 |
0.030 |
-0.164 |
0.167 |
Precizia de interpolare a punctelor noi din gridul cu noul cvasigeoid gravimetric depinde de distribuția punctelor gravimetrice și a punctelor de verificare și control, de precizia de determinare a acestor puncte prin măsurători gravimetrice, cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric, de precizia celorlalte date intermediare utilizate la generarea cvsigeoidului, precum și de precizia de interpolare a punctelor de verificare și control. Se estimează că, pentru județele ilustrate în fig. 2 cu noul cvasigeoid gravimetric, precizia medie de transformare a punctelor noi este în jur de ±10-12 cm.
Modernizarea RGN – Determinarea unui cvasigeoid pentru zona României – Proiect Pilot – jud. Bihor
Tagged under
Scop
Pentru îndeplinirea măsurii HB.13 privind reabilitarea şi modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale (RNG) de nivelment de precizie prin determinarea unui cvasigeoid pentru zona României, din Planul Strategic Instituţional aprobat prin Ordinul nr. 763/16.05.2014 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi în conformitate cu strategia Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), având în vedere recomandările subcomisiei EUREF din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Geodezie referitoare la îmbunătăţirea cvasigeoidului european EGG97 (EGG07) prin determinări gravimetrice, de nivelment geometric şi GNSS, Centrul Național de Cartografie (CNC) va realiza în anul 2016 proiectul de execuţie “Determinarea unui cvasigeoid pentru zona României – proiect pilot în județul Bihor”.
Proiectul pilot propus are drept scop asigurarea elementelor necesare generării unui cvasigeoid local, ca parte componentă a cvasigeoidului determinat pe teritoriul întregii ţări, prin implementarea şi experimentarea noilor tehnologii geogravimetrice ce vor sta la baza realizării acestuia. Totodată, proiectul urmăreşte îmbunătăţirea gridului de transformare pe altitudini şi îmbunătăţirea modelului digital al terenului și ortofotoplanului prin intermediul căruia se actualizează TopRo 5 - suport al implementării Planului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) și al derulării recepției lucrărilor pentru înscrierea în cartea funciară a imobilelor. O rețea geospațială 3D precisă va asigura sprijin şi control asupra aplicării tehnologiilor de vârf pentru obtinerea planurilor cadastrale în intravilanele oraselor/municipiilor prevăzute în cadrul proiectului LAKI II, prin zboruri LIDAR și restituție fotogrammetrică digitală.
Obiective
În cadrul proiectului pilot, CNC va efectua măsurători gravimetrice relative în punctele gravimetrice de ordinul 1 şi 2 pentru transmiterea gravităţii la punctele noi determinate, în punctele de verificare şi control în care au fost efectuate determinări de nivelment geometric și determinări GNSS în cadrul proiectului ”Reabilitarea rețelei de nivelment de precizie ordinul I-II prin recunoaștere și determinări GPS în punctele caracteristice, compatibile cu Rețeaua Geodezică Națională de Clasă D - Etapa 2014”, precum şi în punctele noi proiectate pentru a asigura o densitate şi o distribuţie uniformă a acestor puncte în vederea generării modelului de cvasigeoid gravimetric.
În punctele noi proiectate se vor efectua şi determinări cu tehnologia GNSS prin metoda RTK. Se vor efectua măsurători GNSS statice şi de nivelment în punctele gravimetrice de ordinul 1 şi 2, asigurând astfel un control complet al anomaliei altitudinii în aceste puncte, determinată pe cale geometrică şi prin măsurători gravimetrice. Noul model de cvasigeoid local obţinut pe baza punctelor măsurate va îmbunătăţi gridul de transformare a coordonatelor pe altitudini, asigurând trecerea de la sistemul de referință Stereografic 1970, Marea Neagră 1975 (ed. 1990), la sistemul de referinţă european ETRS89 în care este constituită reţeaua GNSS de staţii permanente a României aflată în administrarea ANCPI, astfel încât să fie posibilă determinarea controlată a altitudinilor prin utilizarea în cadrul ROMPOS a programului de transformare TransDatRO (publicat pe site-ul ANCPI) pe baza noului cvasigeoid introdus sub formă de grid de transformare. De asemenea, un model de cvasigeoid gravimetric mai precis decât cvasigeoidul geometric actual, va asigura interoperabilitatea datelor spaţiale naţionale cu cele europene în cadrul Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale (INIS), pentru adoptarea și implementarea standardelor europene pentru scopuri științifice și pentru rezolvarea problemelor tehnice ca suport al activităților economice.
Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C totalizează un număr de 1156 puncte, uniform distribuite la nivel de județ. Realizarea unei densităţi uniforme a punctelor din Reţeaua Geodezică Naţională GPS a impus completarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă A şi B, cu un sistem unitar de referinţă ETRS89 care să asigure o densitate de 1pct/50km2, prin realizarea RGN - GPS de Clasă C.
Determinările realizate pe baza tehnologiilor de poziţionare satelitare GNSS (GPS, GLONASS) furnizează rezultate (coordonate) cu precizie ridicată într-un sistem de referinţă şi coordonate specifice (WGS84 sau ETRS89). Cu toate acestea menţinerea în momentul de faţă în România, a sistemului de referinţă S42 (elipsoid Krasovski 1940) şi a planului de proiecţie Stereografic 1970, necesită realizarea unei transformări unitare de coordonate între noul sistem de referinţă utilizat în determinările GNSS (ETRS89) şi sistemul de referinţă actual.
Pentru realizarea acestei transformări, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie, a propus şi realizat un algoritm modern de calcul transpus într-un soft denumit TransDat. Pentru o bună implementare a algoritmului de calcul în cadrul TransDat este necesar să se dispună de un set de puncte comune dispuse uniform pe suprafaţa de interes, cu coordonate în ambele sisteme de referinţă implicate. ANCPI dispune de setul de coordonate în sistemul naţional (Stereografic 1970) cu acoperire naţională (pe baza reţelei de triangulaţie) şi de setul de coordonate în sistem ETRS89 (pe baza măsurătorilor GNSS disponibile).
Având în vedere realizarea unor astfel de determinări GNSS pentru tot teritoriul ţǎrii, s-a solicitat efectuarea de determinări GNSS în puncte de triangulaţie pentru finalizarea implementării transformării de coordonate.
Pe baza determinărilor GNSS solicitate, se va asigura o transformare planimetrică unitară urmând să se asigure şi transformarea altimetrică unitară la un nivel de precizie necesar lucrărilor topo-geodezice. Conform programului întocmit de Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, s-a precizat că la nivelul întregii ţări urmează să se determine, cu ajutorul tehnologiei GPS, un număr de cca 4750 puncte uniform distribuite în teritoriu într-o reţea care să cuprindă atât puncte din triangulaţia de ord.I-IV, cât şi puncte nou materializate.
Direcţia de Cadastru şi Geodezie din cadrul ANCPI, în vederea îndeplinirii obiectivului privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea performanţelor programului TransDat, a solicitat ca CNC, prin Serviciul Geodezie, să realizeze Proiectul “Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” pentru judeţele: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui. Proiectul ”Reţeaua Geodezică Națională GPS de Clasă C” s-a realizat pe baza datelor oferite de lucrările de recunoaştere la teren a punctelor de triangulaţie de ordinul I-IV, acţiune realizată de Serviciul Geodezie și Cercetare-Dezvolater al CNC, în colaborare cu Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Precizia de realizare a RGN - GPS de Clasă C, trebuia să respecte toleranţa de +/-3 cm în 3D şi trebuia să conţină cât mai multe puncte comune cu reţeaua de triangulaţie de ord. I-IV, puncte pe baza cărora să se asigure trecerea coordonatelor punctelor noi, determinate cu ajutorul tehnologiei GPS din sistemul de referinţă ETRS89 în sistemul naţional de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 (ediţia 1990).
Serviciul Geodezie şi Cercetare - Dezvoltare al CNC a finalizat proiectele Reţeaua Geodezică GPS de Clasă C pentru judeţele Bucureşti, Ilfov, Călăraşi, Teleorman, Caraş - Severin, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Suceava, Botoşani, Bacău şi Vaslui, după cum urmează:
-
În anul 2006, prin proiectul “Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov s-au deteminat un total de 50 puncte.
-
În anul 2007, prin proiectul ”Realizarea modernizării reţelei geodezice naţionale GPS de Clasă C şi determinări GPS în punctele de triangulaţie de ord. I – IV” pentru judeţul Bacău”, s-au deteminat un număr de 52 puncte.
-
În anul 2008 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I – IV” pentru 10 judeţe (Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Satu-Mare, Suceava, Teleorman şi Vâlcea), s-au deteminat un total de 397 puncte.
-
În anul 2009 prin proiectul ”Realizarea RGN – GPS de Clasă C ‐ Determinarea unui (cvasi)geoid prin determinări GNSS în punctele de triangulaţie de ordinul I‐IV” în 2 judeţe (Călăraşi şi Vaslui), s‐au deteminat un număr de 75 puncte.
Având în vedere că realizarea determinări GNSS de clasă C pentru restul teritoriului, cu mijloacele de care dispune ANCPI prin CNGCFT, ar fi necesitat un timp prea îndelungat, iar implementarea transformării de coordonate era o cerinţă stringentă, s‐au efectuat determinări GNSS în punctele de triangulaţie, prin contracte cu persoane juridice autorizate, pentru completarea măsurătorilor din RGN – GPS de Clasă C în 27 judeţe şi finalizarea implementării transformării de coordonate. Pentru judeţele Dâmboviţa, Brăila, Arad, Timiş, Mehedinţi, Dolj, Olt, Argeş, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Prahova, Buzău, Alba, Sibiu, Braşov, Covasna, Vrancea, Galaţi, Cluj, Sălaj, Bistriţa ‐ Năsăud, Mureş, Harghita, Neamţ şi Iaşi, ANCPI prin Direcţia de Cadastru şi Geodezie (DCG) a realizat în anul 2010 contracte cu persoane autorizate pentru măsurători GPS în reţeaua de puncte comune de triangulaţie, compatibile cu reţeaua GPS de Clasă C.
Proiectul a avut ca scop modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS, asigurarea numărului minim de puncte necesare dezvoltării reţelelor de sprijin şi îndesire determinate prin tehnologie GPS la nivel de judeţ și sigurarea unor transformări optime, în parametrii de precizie ai RGN în sistem Stereografic 70, prin aplicarea programul de calcul TransDat. Prin acest proiect s‐a dorit soluţionarea lipsei punctelor geodezice pentru realizarea documentaţiilor topografice şi cadastrale destinate înscrierii în Cartea Funciară; dezvoltarea proiectelor de urbanism şi amenajarea teritoriului, consolidării pieţei imobiliare şi proiectelor de investiţii; asigurarea unui control strict al poziţionării imobilelor într‐un sistem omogen (E‐Terra) care să asigure precizie suficientă amplasamentului terenului pentru eliminarea suprapunerilor cât și stabilirea unor corecţii unitare de îmbunătăţire a preciziei RGN pentru asigurarea punctelor de bază la realizarea şi actualizarea hărţii oficiale a teritoriului naţional.
La finalizarea contractelor, au fost determinate un număr de 582 puncte. Pentru executarea observaţiilor GPS în RGN de Clasă C, Serviciul Geodezie şi Cercetare ‐ Dezvoltare a folosit metoda de măsurare statică cu receptoare Trimble 4000SSE ce fac parte din clasa geodezică (L1, L2). Receptoarele GPS au fost setate cu masca de elevaţie la 15º iar intervalul de înregistrare a fost setat la 10s. Înălţimea antenei a fost măsurată atât la ARP cât şi cea înclinată, la începutul şi la sfârşitul observaţiilor, iar valoarea medie înclinată a fost introdusă în receptor, pentru fiecare punct. Punctele au fost staţionate în sesiuni independente de 6 ore observaţiile desfăşurându‐se în conformitate cu proiectul şi graficul de sesiuni avizat de DGC. Pentru toate punctele observate, ce fac parte din acest proiect, s‐au întocmit descrieri topografice, schemele obstrucţiilor și formularul observaţiilor GPS. Prelucrarea observaţiilor GPS s‐au procesat cu suita de softuri Trimble, căt și cu Leica Geomatiks Office. Pentru prelucrare au fost folosite efemeride precise, ce au fost descărcate de pe site‐ul http://igscb.jpl.nasa.gov/. În prima fază au fost calculaţi vectorii intre toate punctele, inclusiv între staţiile permanente folosite apoi reţeaua a fost compensată ca o reţea liberă formată din totalul punctelor măsurate și staţiile permanente. În faza următoare, rețeaua a fost compensată ca o reţea constrânsă pe staţiile GPS permanente de Clasă A, precum şi pe punctele vechi din RGN‐GPS de Clasă B, în sistemul de coordonate ETRS89.
Pentru verificarea situaţiei coordonatelor punctelor de triangulaţie din reţeaua de Ordinul I‐IV, au fost transformate în planul de proiecţie Stereografic 1970, plan de referinţă Marea Neagră 1975 toate puncte de Clasă B şi C. Transformarea a fost făcută cu ajutorul software‐ului Leica Geo Office şi au fost folosite doua metode. Modelul de transformare a fost ales Bursa Wolf. Poziţia şi cota sunt separate în două componente. Mai întâi se face o transformare 2D pentru determinarea poziţiei şi apoi este folosită interpolarea pentru determinarea cotei. Pe baza punctelor cu coordonate comune, de Clasă B şi C, precum şi a punctelor din judeţele limitrofe s‐au format grupuri de puncte cu coordonate comune. În felul acesta s‐au determinat seturi de parametrii de transformare, cu ajutorul cărora s‐au obţinut coordonatele rectangulare plane şi cotele pentru punctele reţelei.
Mai multe informaţii cu privire la prelucrarea observaţiilor GPS se pot regăsi în cadrul proiectelor Centrului Național de Cartografie (fost CNGCFT) ‐ ”Reţeaua Geodezică Naţională GPS de Clasă C”, realizate de către Serviciul Geodezie şi Cercetare – Dezvoltare. Pentru celelalte 27 judeţe pentru s‐au realizat măsurători GPS compatibile cu RGN‐GPS de Clasă C de către persoane juridice autorizate, conform contractelor încheiate de ANCPI în anul 2010, se regăsesc informaţii suplimentare în cadrul Direcţiei de Cadastru şi Geodezie (DCG) – ANCPI care a recepționat și introdus în baza de date a Fondului Național Geodezic (FNG) aceste lucrări.
Prin realizarea Reţelei Geodezice Naţionale GPS de Clasă C la nivelul întregului teritoriu naţional s‐a obţinut distribuţia uniformă pe judeţ a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C, densitatea suficientă a punctelor din RGN ‐ GPS de Clasă C pentru a asigura punctele de dezvoltare a reţelelor de sprijin şi îndesire, necesare dezvoltării lucrărilor topografice şi de cadastru, posibilitatea utilizării reţelei RGN‐GPS de Clasă C pentru modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de Nivelment de Precizie şi pentru Determinarea ondulaţiei (cvasi)geoidului la nivel naţional și asigurarea întreţinerii periodice, a mentenanţei fizice şi gestiunii facile la nivelul fiecărui judeţ a reţelei RGN ‐ GPS de Clasă C.
Rețeaua Geodezică Națională GPS de Clasă B este formată dintr‐un numar de 303 de puncte uniform distribuite la nivelul fiecărui județ. Ea a fost realizată în cadrul Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie şi Cartografie prin proiectul “Realizarea Reţelei Geodezice Naţionale GNSS – Clasă B” care a inclus organizarea lucrărilor de măsurători GPS la teren şi prelucrarea datelor.
Pentru aceasta, la nivelul Oficiilor Judeţene de Cadastru, Geodezie şi Cartografie s‐a realizat recunoaşterea punctelor vechi, definitivarea amplasamentelor punctelor noi proiectate, precum şi materializarea acestora.
Proiectul a urmărit încadrarea reţelei naţionale GPS în reţeaua Europeană de referinţă (EUREF), modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale și asigurarea numărului minim de puncte necesare dezvoltării reţelelor de sprijin şi îndesire determinate prin tehnologie GPS la nivel Național. Pentru realizarea rețelei s‐au folosit nouă receptoare cu dublă frecvență (L1, L2) Leica 520 avănd antene de tip AT502 și cinci staţii permanente GPS de Clasă A dotate cu receptoare Leica 530 și antene de tip AT504 (SUCE – amplasată în municipiul Suceava; CLUJ ‐ amplasată în municipiul Cluj‐Napoca; TIMI ‐ amplasată în municipiul Timişoara; SIBI amplasată în municipiul Sibiu şi BRAI amplasată în municipiul Brăila, precum și staţii meteo MET3A.
Pentru efectuarea observațiilor GNSS ‐ GPS s‐au deplasat la teren 9 echipe de operatori din cadrul Serviciului Geodezie. Campania de măsurători s‐a desfăşurat în perioada 07.07 ‐ 09.08.2004, totalizând 27 de zile de observaţii. Măsurătorile s‐au efectuat pe parcursul a 8 sesiuni de 24h și 29 sesiuni de 6h.
Înregistrarea datelor s‐a efectuat pe cartele de memorie PCMCIA. Pentru încadrarea reţelei naţionale GPS în reţeaua Europeană de referinţă, s‐au utilizat şi datele furnizate de următoarele staţii permanente EUREF: GRAZ, JOZE, PENC, SOFI.
Prelucrarea datelor GPS s‐a realizat cu programul GPSURVEY 2.35.Staţia de referinţă utilizată pentru determinarea vectorilor a fost GRAZ. Procesarea vectorilor s‐a efectuat pentru fiecare zi de observaţii în proiecte distincte.
Analizând rezultatele procesării diferenţiale a datelor GPS, s‐a constatat că precizia bazelor obţinute este cuprinsă, în general, între 0.005 şi 0.0001 m. Număr total vectori (baze) rezultaţi în urma procesării diferenţiale este de 4731.
Compensarea s‐a efectuat, într‐o primă etapă, tratând fiecare zi de observaţii ca o reţea "liberă" minim constrânsă, considerând fixă staţia GRAZ. Într‐o a doua combinaţie, s‐au considarat fixe GRAZ, JOZE, PENC, SOFI, de asemenea pentru fiecare zi de observaţii. După analiza acestor seturi de date s-a trecut la compensarea "în bloc" a întregii reţele. Pentru aceasta, s-au eliminat toate soluţiile ''float" iar apoi s-au importat toate soluţiile fixate ale vectorilor într-un proiect unic, procedându-se la compensarea reţelei.
Deoarece s-a urmărit încadrarea Reţelei Geodezice Naţionale în Reţeaua Europeană de Referinţă (EUREF), în compensarea efectuată prin metoda "celor mai mici patrate" s-au considerat fixe și coordonatele staţiilor permanente internaționale GRAZ, JOZE şi SOFI.
Pentru realizarea încadrării RGN în EUREF, s-a procedat la efectuarea transformării de coordonate din ITRF 2000/Epoca 2003.52 în ETRS89, utilizând relaţiile de calcul Altamimi&Boucher. Pentru verificarea soluţiei obţinute, s-au comparat aceste rezultate cu cele obţinute pentru nucleul RGN din procesarea realizată în luna August 2003 (reţeaua CERGOP) şi cea din luna Decembrie (reţeaua EUREF), ambele procesări fiind efectuate la Graz, cu programul BERNESE 4.2. De asemenea, s-a efectuat un studiu comparativ între datele obţinute în această campanie (2003) cu cele rezultate în 1994 (ETRF- ETRS89).
Necesitate
Modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de Staţii GNSS Permanente (RN - SGP), prin executarea de lucrări de nivelment geometric şi trigonometric pe distanţe scurte, pentru cotarea părţii de jos a antenei (BCR – Bottom of Choke Ring) cât şi a punctului de referinţă al antenei (ARP – Antena Referance Point).
Scop
Scopul acestor lucrări este de a obține o cotă în sistemul de altitudini normale, plan de referinţă Marea Neagră 1975 (ed. 1990), la staţiile GNSS Permanente aflate în funcţiune şi de a cerceta totodată pe baza unui studiu comparativ posibilităţile de utilizare a tehnologiei GPS pentru acest gen de lucrări.
Obiective
Aplicarea unor corecții diferențiale la cotele elipsoidale a stațiilor GPS permanente care să corecteze datele furnizate de serviciul ROMPOS. Mărirea preciziei de calcul a cotelor utilizând tenologia GPS RTK.
Situația actuală a Reţelei Naţionale de Staţii GPS Permanente
Până în prezent, Serviciul Geodezie și Cercetare Dezvoltare din cadrul Centrului Național de Cartografie (CNC), a cotat un număr de 77 de Stații GNSS Permanente.
În perioada aprilie 2009 – decembrie 2009 s-au cotat un număr de 48 de stații pentru care s-au elaborat proiectele:
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 3487 din 15.04.2009 pentru SP Buzău, Cernavodă, Focşani, Lehliu, Slobozia, Târgu Bujor, Tulcea și Vaslui;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 3844 din 01.07.2009 pentru SP Alexandria, Craiova, Dr.Turnu Severin, Piteşti, Slatina, Târgovişte, Târgu Jiu și Vâlcea;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 4686 din 04.08.2009 pentru SP Alba, Câmpeni, Cluj, Deva, Făgăraş, Ploieşti, Reşiţa, și Sibiu;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 6139 din 05.10.2009 pentru SP Bacău, Brăila, Iaşi, Paşcani și Suceava;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7061 din 10.11.2009 pentru SP Arad, Beiuș, Făget, Oradea și Timișoara;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7556 din 08.12.2009 pentru SP Baia Mare, Târgu Mureş, Satu Mare, Vişeu de Sus și Zalãu;
- Proiect de Execuție înregistrat la CNC cu nr. 7923 din 21.12.2009 pentru SP Bistriţa Nãsãud, Dorohoi, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ și Vatra Dornei;
În perioada martie 2013 – noiembrie 2013 s-au cotat un număr de 33 de stații, din care 4 au fost recotate, pentru care s-au elaborat proiectele:
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 3664 din 16.09.2013 pentru SP Petrești;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4072 din 14.10.2013 pentru SP Huedin;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4079 din 15.10.2013 pentru SP Dej;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4162 din 22.10.2013 pentru SP Gurahonț;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4330 din 04.11.2013 pentru SP Zerind;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4380 din 06.11.2013 pentru SP Mediaș;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4379 din 06.11.2013 pentru SP Câmpeni (recotată);
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4373 din 06.11.2013 pentru SP Petroșani;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4372 din 06.11.2013 pentru SP Băilești;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4435 din 12.11.2013 pentru SP Corabia;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4438 din 12.11.2013 pentru SP Horezu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4436 din 12.11.2013 pentru SP Moldova Nouă;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4437 din 12.11.2013 pentru SP Resița (recotată);
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4439 din 12.11.2013 pentru SP Tătărăștii de Jos;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4818 din 03.12.2013 pentru SP Adjud;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4821 din 03.12.2013 pentru SP Dărmănești;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4819 din 03.12.2013 pentru SP Dorohoi;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4822 din 03.12.2013 pentru SP Flămânzi;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4820 din 03.12.2013 pentru SP Nehoiu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 4817 din 03.12.2013 pentru SP Vatra Moldoviței;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 33 din 08.01.2014 pentru SP Constanța;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 34 din 08.01.2014 pentru SP Însurăței;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 35 din 08.01.2014 pentru SP Istria;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 436 din 05.02.2014 pentru SP Sfântu Gheorghe;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 437 din 05.02.2014 pentru SP Odorheiul Secuiesc;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 829 din 03.03.2014 pentru SP Mangalia;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 830 din 03.03.2014 pentru SP Giurgiu;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1048 din 14.03.2014 pentru SP Valea Doftanei;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1049 din 14.03.2014 pentru SP Târgu Mureș;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1531 din 16.04.2014 pentru SP Sulina;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1530 din 16.04.2014 pentru SP Călarași;
- Proiect înregistrat la CNC cu nr. 1531 din 16.04.2014 pentru SP Tulcea;
Proiecte în curs de finalizare la CNC:
- SP Hârșova
Proiectul își propune reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II prin recunoașterea traseelor poligoanelor și determinarea poziției planimetrice a acestora folosind tehnologie GPS – RTK sau GPS – static în punctele caracteristice compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.
Scop
Modernizarea RGN prin reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II reprezintă un pas deosebit de important pentru îmbunătățirea preciziei de realizare a modelului digital al terenului (DTM) care are drept consecință îmbunătățirea preciziei de realizare a ortofotoplanului și implicit a hărții oficiale a țării. Aceasta are implicaţii asupra activităţii din majoritatea domeniilor legate de investiții și de realizare a unor mari proiecte (lucrări de cadastru sistematic, lucrări mari agricole, lucrări de îmbunătăţiri funciare, cele de gospodărire a apelor, acumulările hidrotehnice şi hidroelectrice, transport, aeroporturi, navigație, teledetecţia satelitară, realizarea de GIS-uri specializate, problemele legate de mediu și ecologie, fenomenele seismice şi geodinamice, realizarea hărților de hazard și de risc și altele).
Obiective
Proiectul urmărește realizarea reabilitării rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II la nivelul întregii țări, în 4 etape ce se vor desfășura pe o perioadă de patru ani, începând cu anul 2014. Fiecare etapă va fi proiectată anul, astfel încât să acopere cca. 25 % din suprafața teritoriului național. Pentru fiecare etapă se va avea în vedere realizarea următoarelor obiective :
-
Recunoașterea punctelor de nivelment de precizie existente, situate pe traseele poligoanelor de nivelment de ordinul I – II;
-
Determinarea poziției planimetrice a punctelor de nivelment existente, prin tehnologie GPS – RTK;
-
Actualizarea și completarea descrierilor topografice de nivelment;
-
Identificarea amplasamentelor punctelor de nivelment de precizie staționabile sau din care se pot determina puncte compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D, marcarea și/sau măsurarea acestora cu tehnologie GPS – static;
-
Întocmirea descrierilor topografice geodezice pentru punctele compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.
| Județ | Număr puncte | Județ | Număr puncte | Județ | Număr puncte | Județ | Număr puncte |
| AB | 13 | CJ | 22 | HD | 20 | PH | 14 |
| AG | 20 | CL | 34 | HG | 31 | SB | 13 |
| AR | 19 | CS | 17 | IF | 13 | SJ | 8 |
| BC | 22 | CT | 53 | IL | 11 | SM | 9 |
| BH | 33 | CV | 14 | IS | 22 | SV | 29 |
| BN | 10 | DB | 8 | MH | 20 | TL | 18 |
| BR | 16 | DJ | 38 | MM | 23 | TM | 34 |
| BT | 9 | GJ | 8 | MS | 21 | TR | 30 |
| BV | 23 | GL | 16 | NT | 14 | VL | 18 |
| BZ | 33 | GR | 23 | OT | 26 | VN | 23 |
| VS | 11 | ||||||
Realizarea Reţelei Geodezice de Ridicare în Intravilanele Unităţilor Administrativ Teritoriale Comunale (RGRIC)
Tagged under
Prin acest proiect se vor obține rețele geodezice de ridicare la nivelul intravilanului fiecărei localități din România care să permită dezvoltarea lucrărilor de cadastru şi topografie necesare înscrierii în cartea funciară a imobilelor, realizării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii edilitare (apă, canalizare, gaz, telefonie, electricitate) şi unor proiecte de dezvoltare regională (reabilitări şi modernizări de drumuri, renovări şi construcţii de parcuri, şcoli, grădiniţe, săli de sport, etc.) necesare proiectelor finanţate din fonduri Europene.
Nr. crt. |
Județ |
Nr. UAT |
Nr. puncte determinate |
Perioada de execuție |
Avizată și transmisă la județ |
1 |
Mureș |
21 |
216 |
09.2012 – 06.2013 |
07.2013 |
2 |
Timiș |
7 |
50 |
03.2013 – 08.2013 |
09.2013 |
3 |
Gorj |
4 |
108 |
04.2013 – 03.2014 |
04.2014 |
4 |
Hunedoara |
11 |
55 |
07.2013 – 03.2014 |
04.2014 |
5 |
Alba |
7 |
73 |
08.2013 – 03.2014 |
04.2014 |
6 |
Brașov |
20 |
110 |
10.2013 – 07.2014 |
09.2014 |
TOTAL |
6 |
70 |
612 |
|
|