Scurt istoric Cartografie și Fotogrammetrie

Prima unitate cu profil fotogrammetric, din România, a fost înființată în data de 8 februarie 1958 prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Silviculturii, sub denumirea de CENTRUL DE FOTOGRAMMETRIE. Inițiativa de înființare a unei unități cu profil fotogrammetric în sectorul civil a fost luată la începutul anului 1957 și continuată în cadrul instituției, de către un colectiv de profesioniști format din – ing. Nicolae Zegheru, prof. ing. Nicolae Oprescu și ing. Gheorghe Corcodel, cu sprijinul specialiștilor din cadrul Direcției de Organizare a Teritoriului formată din ing. Ioan Șalariu, ing. Vasile Comănescu, tehn. Nicolae Cișmigeanu, tehn. Soare Popa și ing. Margarita Salariu.
În primul an de producție, Centrul de Fotogrammetrie era format din 14 cadre tehnice, iar în ceea ce privește aparatura deținea trei stereoplanigrafe. Activitatea principală a Centrului era de realizare a planurilor cadastrale la scara 1: 10.000 prin stereorestituție și prin calculul suprafețelor.
În perioada 1958-1962, au fost executate în cadrul instituției planurile cadastrale restituite și fotoplanurile la scara 1:10.000, pentru 12,6 milioane de ha, acestea fiind suport pentru lucrările de comasare și evidență funciară. Totodată, au fost executate planuri topografice la scara 1:10.000, pentru amenajările silvice pe 800.000 ha și pentru cartări pedologice pe 1500.00ha. În aceeași perioadă a fost organizat procesul de exploatare prin fotogrammetria terestră pentru executarea bazei topografice necesare lucrărilor de conservare a solului determinând generarea planurilor topografice la scările 1:1.000 și 1: 2.000 restituite la stereoautograf.
În anul 1962, activitatea Centrului s-a dezvoltat, și odată cu aceasta, au început să fie executate hărți topografice la scara 1:5.000 și 1:10.000 prin metoda stereorestituției și prin metoda combinată, iar numărul personalului angajat a ajuns la 157. Tot din acest an, în cadrul instituției sunt executate lucrări de triangulație de ordin inferior, reperaj, descifrare și nivelment pentru hărțile întocmite prin metoda combinată, precum și lucrările pentru completarea stereorestituției, iar Centrul devine „Sectorul III Fotogrammetrie în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Agricole (ISPA).
Aerofotografierea era realizată, în anul 1962, cu ajutorul unor avioane special amenajate pe care erau montate camere fotoaeriene de tipul MRB cu obiectiv PINATAR sau camere fotoaeriene de tipul WILD RC cu obiectiv AVIOTAR îmbunătățit. C În ceea ce privește materialul fotosensibil, era utilizat în general filmul “ORWO”, cât și filmul “AGFA-GEVAERT”. Lucrările de aerofotografiere erau efectuate anual în zilele cu cer senin pentru a putea fi acoperită o suprafață cât mai mare a țării. Pentru întocmirea planurilor topografice prin metoda combinată, în cazul procesului de aerofotografiere erau folosite camere cu formatul fotogramelor de 23 x 23 cm, la scara 1:25.000 revenind in jur de 30 de fotograme. Pentru scopuri didactice erau utilizate camere fotoaeriene cu formatul de 18 x 18 cm. Procesul de stereorestituție era realizat folosind următoarele tipuri de aparate: StereoMat IV, sistemul automat de streocartare, cât și aparatul automat de stereorestituție AP-14.
În 1963, în cadrul instituției se pun bazele unui “Buletin de fotogrammetrie” în care sunt evidențiate activitățile și rezultatele obținute de specialiștii Centrului și totodată, este introdusă metoda gravării în straturi pe suport de sticlă și material de plastic, iar în producție, a metodelor de aerotriangulație analitică. Automatizarea procesului de aerotriangulație este realizată cu programe speciale dezvoltate în cadrul Centrului, prin compensarea în bloc la mașinile electronice de calcul, aceste calcule fiind executate la Institutul de Fizică Atomică. Programele cele mai cunoscute de calcul sunt: TRIA, RETRO și respectiv PORA, utilizate pe calculatoarele DACCIC-200 și IMB-360 și, apoi pe calculatorul FELIX C-256.
Din anul 1966, redevine oficial Centrul de Fotogrammetrie, fiind unitatea independentă a Consiliului Superior al Agriculturii, cu sarcini privind organizarea și funcționarea Fondului Geodezic și Cartografic Național. Cu această schimbare, crește și numărul personalului angajat de la 195 la 382 de cadre specializate.
În anul 1967, datorită numărului mare de lucrări de producție a planurilor topografice necesare Programului de Îmbunătățiri Funciare și Irigații a fost înființat un departament de aerofotografiere. Toate planurile topografice erau executate prin metode fotogrammetrice cu o echidistanță a curbelor de nivel de 0.5 m, pe suprafețe întinse, din Dobrogea, sudul Olteniei și al Moldovei. Pe aceeași direcție datorită numărul mare de proiecte, a fost creat Compartimentul de Valorificare a Fondului Geodezic și Cartografic Național.
La 10 ani de la înființare, Centrul de Fotogrammetrie a devenit INSTITUTUL DE GEODEZIE, FOTOGRAMMETRIE și CARTOGRAFIE (I.G.F.C.), ca urmare a unor măsuri de reorganizare a unităților din subordinea M.A.I.. În cadrul institutului, erau definite, la acea vreme, toate tehnologiile de producție, se regăsea aparatură corespunzătoare diversă și erau înregistrate nenumărate succese în formarea și perfecționarea angajaților. Toate acestea au condus la formarea, în anul 1970, a unui colectiv specializat în domeniul cercetării tehnologice pe profilul instituției. La momentul acela în instituție se regăseau următoarele aparate:
• 11 stereoplanigrafe Zeiss
• 9 stereometrografe Zeiss
• 7 transmarkuri Zeiss
• 7 stecometre Zeiss
• 7 coordimetre Zeiss
• 3 topocarturi Zeiss
• 1 Autograf Wild
• 2 fotoredreasatoare
• 2 topoflexuri
• 1 Rectimat
• 1 sistem de cartografiere automată Aristomat
• 2 sisteme de cartografiere automată DZT
• Un laborator de developare și prelucrare a imaginilor
• 2 avioane de tip MR2
• camere fotoaeriene cu formatul fotogramelor de 23 x 23 cm
• camere fotoaeriene cu formatul de 18 x 18 cm
Începutul anilor ‘70 deschide noi orizonturi. Activitățile nenumărate ale institutului au condus la necesitatea proiectării unui poligon fotogrammetric pe teritoriul țării și a unui poligon de teledetecție pentru imaginile satelitare, în vederea cercetării de natură teoretică și experimentală a aparaturii din dotare și a metodelor de lucru, precum și în vederea cercetării practice asupra preciziei obținute în condiții specifice. Poligonul fotogrammetric experimental din zona Albești-Paleologu a fost subdivizat în 3 zone distincte totalizând 80kmp în zona de trecere de la șes la deal cu o diferență de cota de circa 25m. Toleranță fotogrammetrică în acea perioadă a trecut de la 0,3 mm în planul fotogramei la 0,05 mm.
Anul 1971 aduce o nouă modificare a organizării instituției prin lărgirea ariei de competențe, adăugându-se activitatea de studii și proiecte în domeniul sistematizării și organizării teritoriului. Astfel, denumirea institutului se transformă în INSTITUTUL DE GEODEZIE, FOTOGRAMMETRIE, CARTOGRAFIE și ORGANIZAREA TERITORIULUI (IGFCOT). Ca urmare a acestei măsuri, crește și numărul personalului angajat, de la 588 în 1971 la 880 în anul 1974, și la 912 în anul 1978. Din anul 1978 activitatea de bază a instituției este grupată pe secții.
În anul 1976 a fost introdus primul sistem de redresare diferențială topocart-ortofoto-ortograf, datorită căruia a fost posibilă executarea de ortofotograme cu rețea kilometrică pentru obținerea originalelor de editare, la scara 1:5.000 pentru zona de extravilan și la scara 1:2.00 pentru zonele de intravilan. Această tehnologie de obținere a ortofotoplanului, cu sau fără curbe de nivel, a fost folosită în cadrul instituției, mai mult în cercetare decât în producție. O deosebită dezvoltare tehnologică o constituie introducerea în procesul de producție a complexului ARISTO (reprezintă automatizarea procesului de întocmire, redactare și actualizare a planurilor și hărților topografice). Aceste procedeu de automatizare a folosit:
• un digitizor de tipul ARISTOGRID-200
• un program de prelucrare - EXAN
• un program de redactare – SFAIPLAC
Tot în anul 1976 în cadrul instituției au fost elaborate metodologii de preluare aeriană la înălțimi medii și mici pentru utilizarea materialelor fotografice color și infraroșu în vederea aplicării tehnicilor de teledetecție în diferite ramuri de activitate din țară. Cel mai cunoscut sistem de prelucrare a datelor multispectrale de teledetecție dezvoltat de institut este SPADAM folosind un calculator Felix C-256.
Câteva dintre lucrările fotogrammetrice remarcabile ale instituției sunt următoarele:
• Aerofotografieri la scări mari, constând în circa 16200 de ore de zbor – achiziționând în jur de 850000 de fotograme originale – care acoperă circa 8,5 ha
• Planul topografic de bază al României la scările 1:5.000 – 1.2000 prin metode fotogrammetrice
• Planul cadastral în proporție de 85% din suprafața țării derivat din planul topografic de bază
• Planuri la scările 1:2.000, 1:1.000 și 1:500 pentru o serie de intravilane precum municipiile București, Galați, Buzău, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova, etc
• Planuri tematice la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:1.000, 1:500 și 1:200 pentru Delta Dunării, pentru diferite situri arheologice, planul insulei Ada-Kaleh, pentru Canalul Dunăre-București, pentru diferite lacuri de acumulare, pentru multe sisteme de irigare și desecare
• Relevee arhitecturale pentru clădiri importante ca: cele de pe insula Ada- Kaleh, biserica Sf. Treime din Iași și biserica Cotroceni din București
În perioada 1978-1983 au fost extinse spațiile de producție, iar numărul personalului angajat a mai crescut cu circa 20%. Totodată a fost îmbunătățită și dotarea cu mijloace tehnice, datorită mai ales erei digitale din fotogrammetrie. În această perioadă a fost realizat un sistem fotogrammetric automat de întocmire a planurilor cadastrale, care cuprindea executarea măsurătorilor la stecometru, pregătirea și prelucrarea datelor la calculator și întocmirea planurilor pe aparatură de cartografiere automată.
Perioada 1996 – 2001 marchează reorganizarea IGFCOT, și înființarea în subordinea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie a Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie (ICGFC). În cadrul instituției a fost creat un sistem analog-digital compus dintr-un metrograf, o interfață și un calculator, care folosea mediul AutoCad, erau reprezentate în formă vector detaliile planimetrice și altimetrice.
În anul 1997, instituția a fost dotată cu o linie fotogrammetrică digitală de proveniență Zeiss Jena. Aceste stații fotogrammetrice erau alcătuite din:
• Un scanner fotogrammetric SCAI pentru materiale fotografice transparente, având caracteristici importante precum: senzor de tip CCD (5632pixeli), rezoluție geometrică de 1 µm, rezolția radiometrică de 256 nivele de gri, software și diferite dimensiuni la scanare și diferite valori ale pixelului în momentul scanări
• O stație grafică de tip SGI INDY pentru PHODIS SC color
• Un digital stereoplotter compus din: software PHODIS, sistem de formare a imaginilor stereoscopice de tip LCS (cristale lichide) și o stație grafică
• Un plotter HP 750C
• Software fotogrammetric – pentru aerotriangulație programle AT și PATB, pentru DEM programele TS, TopoSURF și unul de verificare, corectare si editare, OP pentru ortorectificare, PHODIS M pentru cartografiere și ultimele 2 programe PHOCUS și PGOCUS
În anii 2003 – 2004, instituția este redenumită și este cunoscută ca Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (CNGCFT) și se află în subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Pe baza unui contract cu o firmă internațională din Franța, MATRA, secția de Fotogrammetrie devine departamentul de Fotogrammetrie, GIS și Teledetecție, fiind ulterior și modernizat prin crearea unui sistem fotogrammetric.
Sistemul fotogrammetric era alcătuit din:
• 1 scanner fotogrammetric de tip DSW600
• 2 stații de lucru pentru aerotriangulație
• 2 stații de lucru pentru generare DTM, mozaicuri și ortoftoplanuri
• 8 stații de lucru pentru stereorestituție 3D
• 13 stații de lucru pentru GIS și teledetecție
• 2 plottere color de înaltă rezoluție
• Software specializat – pentru scanner ScanFilm, pentru aerotriagulație aplicația SOCETSET și ORIMA, stereorestituție LPS, PRO600, PRO DPW, PRO DTM și MICROSTATION.
Lucrările cele mai importante:
• Scanarea unui număr mare de negative din arhiva Fondului Național Geodezic
• Ortofotoplanul pentru Municipiul Galați
• Ortofotoplanul pentru Municipiul București cu o rezoluție de 10 cm;
• Planuri topografice scara 1:2.000
• Planul cadastral 1:2.000 și Modelul digital al terenului pentru Municipiul Craiova
• Planul topografic 1:50.000
În anul 2012 a fost înființat Centrul Național de Cartografie (CNC), în conformitate cu prevederile legii 133/2012, prin preluarea integrală a patrimoniului și personalului Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (conform articolului 1, punctul 7, paragraful 4), aflat în subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Contact

  • Bd.Expozitiei, nr.1A, Sector 1, Bucuresti
  • +40 21 224 16 21
  • +40 21 224 39 67 (ROMPOS)
  • office@cartografie.ro
  • Vezi harta