TarRo - Reprezentarea grafică a tarlalelor în care au fost emise titluri de proprietate în România

Scopul proiectului:
Realizarea reprezentării grafice a tarlalelor în fiecare UAT prin identificarea limitelor cadastrale naturale şi artificiale şi integrarea datelor referitoare la aplicarea legilor fondului funciar existente la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară judeţene (OCPI).
 

• Plan topografic de referinţă al României în format digital, corespunzător scării 1:5.000

• Hartǎ oficialǎ naṭionalǎ

• Hartă digitală, ce conţine informaţii grafice şi textuale, organizate într-o bază de date spaţială

• Suport unic cartografic de integrare a datelor geospaţiale, în vederea implementării Directivei INSPIRE, transpusă în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea unei Infrastructuri Naționale pentru Informații Spațiale (INIS) în România, cerută de politicile comunitare legate de protecția mediului, precum și de politicile în domenii care pot avea un impact asupra mediului

• Suport de decizie pentru activităţile de management ale autorităţilor publice centrale şi locale, cu aplicare în control, planificare, mediu, infrastructură

• Suport pentru evidenţierea schimbărilor dinamice ale datelor cartografice

Clase de obiecte geospaţiale din TopRo5

• Datele vector din TopRo5 au fost realizate la Centrul Naṭional de Cartografie, utilizând ca suport mozaicul de imagini ortorectificate din perioada 2005 - 2018.

• TopRo5 este, în prezent, la a 6-a versiune.

• Topro5 se poate vizualiza pe Geoportalul INIS al României.

• Din informaţiile spaţiale existente în TopRo5 s-au obţinut, prin generalizare cartografică, seturile de date spaţiale TopRo50 (scara 1:50.000) şi TopRo100 (scara 1:100.000), disponibile pentru descărcare pe Geoportalul INIS al României.

Datele din TopRo5 au constituit suport pentru proiecte cofinanţate de Uniunea Europeană, precum:
- Registrul Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale (RENNS) - având ca obiectiv asigurarea accesului oricărei instituţii publice, persoane juridice şi persoane fizice la un sistem unic de nomenclatură stradală
- Modernizarea modalităţilor de culegere, evaluare, analizare şi raportare a datelor din registrul agricol naţional prin utilizarea tehnologiei informaţiei (RAN) – având ca scop furnizarea de informații de calitate într-un mod eficient și transparent pentru toți cetățenii și asigurarea unei baze reale pentru dezvoltarea pieței imobiliare, a programelor guvernamentale și internaționale în domeniul cadastrului și publicității imobiliare

• Informaţiile din TopRo5 au constituit suport pentru realizarea bazei de date geospaṭiale cu delimitarea unitǎṭilor de recensǎmânt, proiect derulat în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării Recensǎmântului populaṭiei şi locuinṭelor (RPL) din anul 2011.

• Ultima versiune TopRo5 este utilizată ca sursă de informaţii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2021, precum şi pentru Recensământul General Agricol din anul 2020.

Scopul proiectului corespunde obiectivului specific A.N.C.P.I. din poziția 1.4.: "Crearea de date şi servicii geo-spațiale", Activitatea 1.4.14: "Pregǎtirea suportului cartografic pentru editarea a 820 foi de hartǎ topograficǎ 1:50000" şi avȃnd ca Indicatori de performanțǎ: "Asigurarea fondului de hartǎ topograficǎ analogicǎ 1:50000". Realizarea acestui obiectiv specific ȋi revine C.N.C. şi are termenul final decembrie 2015.

Prin finalizarea acestui proiect se va actualiza nivelmentului Romȃniei corespunzǎtor scǎrii 1:50 000, prin actualizarea traseului curbelor de nivel ȋn funcție de elementele topografice din teren.

Curbele de nivel actualizate, obținute ȋn cadrul acestui proiect, vor fi folosite,  ȋmpreunǎ cu alte date planimetrice, pentru obținerea originalelor de tipar ale hǎrții topografice a Romȃniei la scara 1: 50 000.

În 2014, Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), în calitate de promotor de proiect a organizat la București conferința de lansare a proiectului „Informații Geografice pentru Mediu, Schimbări Climatice și Integrare UE (LAKI II)” finanțat în cadrul granturilor SEE 2009-2014 până la programul RO03 "Monitorizare de mediu și planificare și control integrat".

Principalele activități ale proiectului includ producția unui model de teren detaliat prin scanarea utilizând tehnologia LIDAR, a unui ortofotoplan și a unei hărții vector 3D pentru aproximativ 50.000 kmp din suprafața României.

Zona

 Model digital de teren (DTM)
• de mare precizie, pentru zonele cu risc ridicat de inundații la granița României cu Ungaria, în județele Arad și Bihor (suprafață de 10.000 kmp, cu densitate de 8 puncte / mp);
• de mare precizie pentru capitalele județului corespunzătoare celor 6 județe ale proiectului, cu o densitate de 16 puncte / mp;
• de precizie adecvată în județele Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 40.000 kmp, cu 2 puncte / mp densitate).
Aerofotografierea și generarea ortofotoplanului pentru județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 50.000 kmp);
Hărți vector 3D în județele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita (suprafață de 50.000 kmp).
Zborul LiDAR a fost realizat cu scanerul RIEGL Q780 montat pe un tip de avion
MP42 DA42. Fotografia aeriană a fost realizată folosind camere digitale UltraCam Eagle Mark 2 și UltraCam Lp, montate pe o platformă de girostabilizator.
Stadiul actual al proiectului LAKI II – au fost recepționate de către comisia tehnică de verificare din cadrul CNC-ului următoarele:
- zbor LiDAR pentru 50.000 kmp;
- DTM și DSM pentru Zona A de 10.000 kmp;
- Zborul fotogrammetric și aerotriangulația pentru Zona A de 10.000 kmp;
- Ortofotoplanul pentru zona de 10.000 kmp.

Proiectul își propune reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II prin recunoașterea traseelor poligoanelor și determinarea poziției planimetrice a acestora folosind tehnologie GPS – RTK sau GPS – static în punctele caracteristice compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.

Scop

Modernizarea RGN prin reabilitarea rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II reprezintă un pas deosebit de important pentru îmbunătățirea preciziei de realizare a modelului digital al terenului (DTM) care are drept consecință îmbunătățirea preciziei de realizare a ortofotoplanului și implicit a hărții oficiale a țării. Aceasta are implicaţii asupra activităţii din majoritatea domeniilor  legate de investiții și de realizare a unor mari proiecte (lucrări de cadastru sistematic, lucrări mari agricole, lucrări de îmbunătăţiri funciare, cele de gospodărire a apelor, acumulările hidrotehnice şi hidroelectrice, transport, aeroporturi, navigație, teledetecţia satelitară,  realizarea de GIS-uri specializate, problemele legate de mediu și ecologie, fenomenele seismice şi geodinamice,  realizarea hărților de hazard și de risc și altele).

Obiective

Proiectul urmărește realizarea reabilitării rețelei de nivelment de precizie de ordinul I – II la nivelul întregii țări, în 4 etape ce se vor desfășura pe o perioadă de patru ani, începând cu anul 2014. Fiecare etapă va fi proiectată anul, astfel încât să acopere cca. 25 % din suprafața teritoriului național. Pentru fiecare etapă se va avea în vedere realizarea următoarelor obiective :

• Recunoașterea punctelor de nivelment de precizie existente, situate pe traseele poligoanelor de nivelment de ordinul I – II;

• Determinarea poziției planimetrice a punctelor de nivelment existente, prin tehnologie GPS – RTK;

• Actualizarea și completarea descrierilor topografice de nivelment;

• Identificarea amplasamentelor punctelor de nivelment de precizie staționabile sau din care se pot determina puncte compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D, marcarea și/sau măsurarea acestora cu tehnologie GPS – static;

• Întocmirea descrierilor topografice geodezice pentru punctele compatibile cu rețeaua geodezică de Clasă D.          

Prin acest proiect se vor obține rețele geodezice de ridicare la nivelul intravilanului fiecărei localități din România care să permită dezvoltarea lucrărilor de cadastru şi topografie necesare înscrierii în cartea funciară a imobilelor, realizării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii edilitare (apă, canalizare, gaz, telefonie, electricitate) şi unor proiecte de dezvoltare regională (reabilitări şi modernizări de drumuri, renovări şi construcţii de parcuri, şcoli, grădiniţe, săli de sport, etc.) necesare proiectelor finanţate din fonduri Europene.

            PRINCIPIILE REALIZĂRII REȚELEI DE SPRIJIN PENTRU LOCALITĂȚI

Necesitate

Reţeaua geodezică de ridicare realizată pentru intravilanele unităţilor administrativ teritoriale comunale, denumită în continuare RGRIC, pleacă de la necesitatea asigurării unui număr suficient şi necesar de puncte care să permită persoanelor autorizate care nu dispun de aparatură GPS să  utilizeze aparatura clasică (teodolite, tahimetre, stadii, rulete) sau modernă (tahimetre electrooptice, distomate, staţii totale) pentru execuţia lucrărilor de cadastru şi topografie. Importanţa ştiinţifică şi economică a acestei reţele, impune realizarea ei pe baza unor criterii şi tehnologii care să corespundă cerinţelor actuale de utilizare, astfel încât punctele sale să reprezinte referinţa de dezvoltare a activităţilor de specialitate la nivelul intravilanelor comunale.

Scop

Treptat, în perioada ultimilor 20 de ani, situaţia oficială existentă cu privire la lucrările de cadastru şi topografie executate în intravilanele unităţilor administrativ teritoriale comunale a înregistrat semnificative rămâneri în urmă. Motivaţia principală este imposibilitatea majorităţii persoanelor autorizate potenţiali executanţi în aceste zone să dezvolte noi metode de poziţionare şi de determinare a punctelor RGRIC cu ajutorul tehnologiilor GPS şi GPS - RTK, datorită costurilor relativ ridicate ale echipamentelor.

Analizând situaţia actuală, se poate concluziona că principalul scop este acela de a pune RGRIC la dispoziţia factorilor responsabili din administraţia locală (primari, serviciile comunitare, camerele şi agenţii agricoli) şi persoanelor autorizate astfel încât aceştia să poată să execute şi să dezvolte lucrările de cadastru şi topografie necesare înscrierii în cartea funciară a imobilelor, realizării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii edilitare (apă, canalizare, gaz, telefonie, electricitate) şi unor proiecte de dezvoltare regională (reabilitări şi modernizări de drumuri, renovări şi construcţii de parcuri, şcoli, grădiniţe, săli de sport, etc.) necesare proiectelor finanţate din fonduri Europene.

Pentru dezvoltarea unor practici unitare de realizare RGRIC la nivelul întregii țări au fost elaborate și aprobate prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 877 / 16.08.2012, instrucţiunile ce intenţionează să pună în aplicare prevederile Legii cadastrului şi Publicităţii imobiliare nr. 7/1996 cu modificările ulterioare cuprinse în Strategia ANCPI 2013 - 2017, precum şi activitățile planificate în domeniul geodeziei cuprinse în Strategia CNC pentru anii 2013 - 2017.

Ca aspecte importante ale perioadei scurse de la întâlnirea precedentă (care a avut loc pe 6 septembrie2014) s-au remarcat - constituirea, prin Ordinul directorului general al ANCPI, la nivelul Agenţiei, a colectivului de coordonare şi monitorizare a activităţilor desfăşurate de oficiile de cadastru în conformitate cu prevederile Legii 165/2013. Președintele acestui colectiv este Ileana Spiroiu, în calitate de director al Centrului Naţional de Cartografie. Acest Centru va pune la dispoziţia Oficiului, şi implicit a specialiştilor, un ghid pentru completarea anexelor la Normele de aplicare a Legii restituirilor, cum a mai fost denumită Legea 165/2013.

Sursa: Jurnalul de Ilfov

Mai jos puteți asculta documentarul „Jurnalul unei hărți” realizat de Simona Șerbănescu de la Radio România Actualități, care prezintă fluxul de producere a unei hărți la Centrul Național de Cartografie.